Piloţi bulgari refuză să zboare cu MiG-uri ruseşti, invocând temeri privind siguranţa
alte articole
“Unii dintre piloţii de la baza aeriană Graf Ignatievo nu vor efectua zboruri de pregătire din cauza nesiguranţei”, a declarat marţi Atanas Zaprianov, adjunct al ministrului bulgar al Apărării.
Piloţii au invocat de asemenea temeri privind pregătirea deficitară cauzată de lipsa orelor de zbor, a mai precizat Zaprianov, deşi a insistat că avioanele sovietice sunt capabile de zbor.
Bulgaria s-a alăturat NATO în 2004, dar o mare parte din echipamentul său militar este de provenienţă rusă. Dintr-o flotă de 16 avioane, forţa aeriană bulgară dispune de doar şapte avioane de luptă MiG-29 învechite care sunt într-o bună stare de zbor.
Ţara balcanică a lansat o ofertă în valoare de 770 milioane de euro pentru a înlocui acele avioane cu 8 avioane de luptă noi.
Guvernul conservator al premierului Boiko Borisov s-a ciocnit, începând cu luna mai, cu preşedintele Rumen Radev – un fost pilot de avioane de luptă – şi cu socialiştii din opoziţie în ceea ce priveşte achiziţionarea de noi avioane de luptă.
La un moment dat, guvernul intermediar numit de Radev a decis că Bulgaria va cumpăra avioane de luptă Gripen de producţie suedeză. Dar o Comisie parlamentară s-a opus în luna iunie acestei mişcări şi, în schimb, a cerut propuneri pentru a cumpăra din Portugalia avioane americane F-16 second hand şi avioane Eurofighter Typhoon.
Ministrul bulgar al Apărării, Krasimir Karakadzhanow, a acuzat piloţii care refuză să zboare cu MiG-uri de lansarea unei campanii motivate politic. El a insistat că Bulgaria va recondiţiona toate MiG-urile sale şi aproximativ 20 de bombardiere Su-25, tot de producţie rusească.
Ministerul a primit recent din partea Rusiei zece motoare pentru MiG-29, dintre care doar patru sunt noi, însă problemele cu documentaţia au întârziat folosirea lor.
În calitate de membru NATO, Bulgaria are obligaţia de a menţine cel puţin o escadrilă de 12 avioane în stare bună de luptă.
Începând cu februarie 2016, incapacitatea ţării de a respecta această cerinţă a forţat Parlamentul din Sofia să autorizeze NATO să ajute la protejarea spaţiului aerian bulgar.
