Peste 200 de participanţi la Ziua Naţională a Transplantului

Pe 17 aprilie 2015 a avut loc Ziua Naţională a Transplantului, care, anul acesta, a fost dedicată aniversării a 15 ani de transplant hepatic în România, reunind astfel peste 200 de participanţi.

Activitatea impresionantă de 15 ani de transplant hepatic în România a fost celebrată printr-un simpozion la care au luat cuvântul Prof. Irinel Popescu, Acad. Victor Voicu, Prof. Domenico Forti, Prof. Christoph Broelsch, Prof. Mihai Lucan şi Prof. Radu Deac.

„Se evidenţiază formarea unor echipe de specialişti formidabili în domeniu, se remarcă colegialitatea şi generozitatea grupului de la Institutul Clinic Fundeni care nu a avut reţineri în a instrui şi a conduce alţi colegi apţi de performanţă în acest domeniu dificil. Suntem cu toţii în consens că cel care a fost iniţiatorul, promotorul, cel care prin competenţă, perseverenţă, profesionalism şi dedicare a permis o izbândă de mare semnificaţie pentru şcoala medicală românească, este Prof. Irinel Popescu, căruia îi mulţumim pentru integralitatea eforturilor sale, pentru transformarea unei idei în succes. Progresul acestor echipe complexe implicate în transplantul hepatic din România se constituie drept un omagiu pentru şcoala medicală românească.”, a declarat Acad. Victor Voicu, Preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române.

În raport cu clasificările internaţionale care stabilesc tipurile de centre de transplant, Programul de transplant hepatic din România a parcurs 3 perioade:

În prima perioadă, aprilie 2000 - decembrie 2006, numărul de transplanturi nu a depăşit 20, număr care a încadrat România în categoria centrelor cu volum mic. A urmat perioada ianuarie 2007 - decembrie 2010, în care activitatea de prelevare la nivel naţional a început să crească, efectuându-se între 20 şi 50 de transplanturi pe an, incadrându-ne astfel la centrele cu volum mediu, iar perioada a treia ianuarie 2011 - aprilie 2015, în România s-au efectuat peste 50 de transplanturi pe an, ceea ce ne încadrează între centrele cu volum mare.

Prof. Irinel Popescu a evidenţiat că este un moment fericit, pentru că după 15 ani de zile în care au fost parcurse cele 3 perioade, finalizate cu ceea ce se numeşte ”high volume programe”, şcoala de transplant hepatic din România a atins un punct de maturitate, cu echipe capabile să facă independent operaţia de transplant, echipe care să nu permită să se piardă vreun donator sau care să nu fie pusă în situaţia ca o urgenţă să nu poată fi rezolvată la timp din lipsă de resurse umane.

Acesta a mai adăugat că potenţialul României este mult mai mare în materie de donatori: „Suntem o ţară care, dacă am avea o medie de 15 donatori la 1 milion de locuitori, ar trebui să avem peste 300 de operaţii de transplant pe an. Când programul de transplant de la Spitalul Sf. Maria va atinge cifrele de la I. C. Fundeni, va fi nevoie de un treilea, poate un al patrulea program în România.”

În momentul de faţă, transplantul hepatic în România are un volum de activitate de peste 100 de operaţii pe an, existând posibilitatea de a trata bolnavi cu toate tipurile de afecţiuni acute sau cronice, unul dintre deziderate fiind reprezentat de diversificarea tipurilor de transplant.

Pentru a scădea presiunea de pe listele de aşteptare, de-a lungul celor 15 ani de transplant hepatic în România, s-a încercat optimizarea legislaţiei, educarea şi instruirea echipei ATI (condusă de Prof. Dan Tulbure), educarea populaţiei şi crearea unei reţele naţionale de coordonatori de transplant în marile spitale (primul coordonator de transplant din România a fost Dr. Victor Zota). Dacă la început, timpul de aşteptare era foarte mare, aproape greu de comunicat bolnavilor, în perioada 2009 - 2012 a început să scadă, iar acum, în ultimii ani, s-a redus foarte mult.

Începuturile programului de transplant au beneficiat de o colaborare specială, de o expertiză internaţională oferită cu generozitate, datorită căreia primii paşi au putut fi făcuţi mai uşor. Cele două figuri proeminente ale transplantologiei mondiale care au contribuit la succesul programului de transplant hepatic din România sunt Prof. Domenico Forti şi Prof. Christoph Broelsch, care au fost prezenţi la acest eveniment. Aceştia au subliniat că programul de transplant hepatic din România reprezintă un punct de referinţă pentru Europa de est.

Succesul obţinut de şcoala românească de transplant hepatic pe parcursul celor 15 ani a fost subliniat şi de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, care a reliefat că: „Rezultatele obţinute în această perioadă înnobilează toată această activitate extraordinară. Activitatea de transplant este domeniul cu care ne lăudăm în Europa, suntem în primele locuri, avem practic printre cele mai bune echipe nu numai la nivel european, ci şi la nivel mondial şi cred că este un motiv de mândrie naţională faptul că reuşim atâtea lucruri extraordinare.”

Simpozionul aniversar a fost urmat de festivităţile Zilei Naţionale a Transplantului, în care a fost subliniat rolul primordial al donatorilor pentru activitatea remarcabilă de transplant din România.

În acest sens, Prof. Mihai Lucan a declarat: „Nimic în medicină nu seamănă mai mult cu un act divin decât redarea vieţii şi a speranţei acelora care şi-au pierdut-o prin pierderea funcţiei unui organ vital. Este bine că sărbătorim ani şi cifre, dar uneori uităm să ne aducem aminte de ce este posibilă activitatea de transplant. Activitatea de transplant de la donator decedat este posibilă pentru că există familii care, în pofida momentelor de restrişte extraordinare, sunt de acord să doneze organele celui drag, în aşa fel încât acesta să trăiască în continuare, salvând viaţa altor oameni care au nevoie de acele organe. Eu zic că trebuie să facem de fiecare dată un moment de reculegere şi de preţuire pentru aceşti oameni. Rata semnificativă de donare şi rata mică de refuz evidenţiază că avem în noi nădejde şi suflet. Aceşti oameni merită tot respectul nostru pentru că fără ei n-am face nimic.”

Urmând aceeaşi linie, Prof. Radu Deac a propus şi o zi a donatorilor, în semn de recunoştinţă: „Activitatea de transplant este important marcată de existenţa donatorilor, de disponibilitatea organelor şi ţesuturilor care determină succesul transplantării. Este foarte frumos că sărbătorim anual ziua transplantului şi poate ar fi bine să avem şi o zi a donatorilor, care ar fi o zi a recunoştinţei pentru donatorii care se prăpădesc.”

Ziua Naţională a Transplantului a avut loc în cadrul Proiectului POSDRU 186/3.2/S/155295 - DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR IN TRANSPLANT, implementat de Academia de Ştiinţe Medicale din România şi care are ca principale obiective: specializarea profesională în domeniul transplantului de organe, ţesuturi şi celule şi promovarea importanţei actului de donare în rândul populaţiei. Prezentarea succintă a proiectului a fost realizată în cadrul Conferinţei de presă care a marcat deschiderea oficială a Zilei Naţionale a Transplantului.

Epoch Times România este partenerul media al evenimentului.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.