Peste 200 de cercetători vor lucra la Laserul de la Măgurele

Nicolae Victor Zamfir, coordonatorul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cunoscut drept laserul de la Măgurele, a declarat că speră că va putea fi semnat contractul de construcţie a centrului până în luna decembrie, iar termenul pentru depunerea ofertelor la licitaţia pentru atribuirea lucrărilor este sfârşitul lunii octombrie.

Comisia Europeană a aprobat finanţarea cu 180 de milioane de euro a Centrului de Cercetări Ştiinţifice ELI-NP ce urmează a fi construit în România, pe Platforma de Fizică de la Măgurele.

ELI-NP este un centru de cercetări în domeniul fizicii nucleare şi este, de asemenea, unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va fi cea mai avansată structură destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme pe plan mondial. Celelalte două centre - ELI-Beamlines şi ELI-ALPS - vor fi construite în Cehia, la Praga, şi în Ungaria, la Szeged.

Finanţarea construcţiei primilor trei piloni ELI în România, Cehia şi Ungaria se va realiza prin intermediul autorităţilor celor trei state, cu contribuţie europeană din Fondurile Structurale (în România, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice - POS-CCE), conform unui comunicat oficial.

Costurile Laserului de la Măgurele sunt de 356,231 milioane de euro. Finanţarea UE va fi de 83%, iar statul român va trebui să contribuie cu restul de 17%.

Finanţare europeană de aproape 300 de milioane de euro

În 2015 se încheie prima etapă de finanţare, Comisia Europeană decizând acordarea sumei de 180 de milioane de euro din fondurile structurale, iar a doua etapă de finanţare se va desfăşoare în intervalul 2014 - 2016. Valorea totală a sumei alocate de CE este de aproximativ 300 de milioane de euro.

Zamfir a evidenţiat că este necesar să se înceapă cât mai curând posibil construcţia de la Măgurele care va găzdui ELI-NP, pentru că finanţarea de 180 de milioane de euro aprobată marţi de Comisia Europeană trebuie cheltuită până în 2015.

Construcţia centrului de cercetare de la Măgurele ar trebui terminată până în toamna anului 2014, urmând ca apoi să fie instalate cele două lasere de mare putere şi sistemul de radiaţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017, conform managerului de proiect.

Licitaţie internaţională pentru contractul de construcţie

Licitaţia internaţională pentru atribuirea contractului de construcţie, lansată pe e-licitaţie.ro din data de 1 august, are ca termen de depunere a ofertelor sfârşitul lunii octombrie, pentru ca firmele să aibă mai mult timp la dispoziţie pentru elaborarea unui astfel de proiect, a informat Zamfir, manifestându-şi speranţa că va putea fi semnat contractul de construcţie în luna decembrie, pentru că lucrările să se pună în mişcare la începutul anului următor.

Pentru realizarea construcţiei este disponibilă suma de 60 de milioane de euro. Costul realizării celor două lasere şi a sistemului de radiaţie gamma este tot de câte 60 de milioane de euro, alte 30 de milioane de euro urmând să fie alocate pentru diversele experimente. Comisia Europeană urmează să mai acorde o nouă finanţare în valoare de 113 milioane de euro României pentru acest proiect, a declarat Zamfir.

Concurs internaţional pentru posturi de cercetători

De anul acesta, vor începe să se facă angajări de personal administrativ, cât şi de cercetare pentru proiect. Este vorba despre peste 250 de angajaţi, care vor lucra împreună cu instituţiile furnizoare ale echipamentelor mari.

Zamfir a informat că toate cele aproximativ 200 de posturi de cercetători pentru ELI-NP vor fi scoase la concurs internaţional, reprezentând o oportunitate inclusiv pentru experţii români în domeniu care lucrează în străinătate şi ar dori să se întoarcă şi să facă cercetare în ţară.

Scopul proiectului: formarea unui consorţiu de cercetare de avangardă

ELI-NP va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, care va include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive.

România a semnat, în data de 16 aprilie, la Praga, alături de Ungaria şi Cehia, Memorandumul de înţelegere pentru înfiinţarea şi funcţionarea ELI, iar Guvernul a avizat, pe 4 iulie, parametrii tehnico-economici pentru construirea la Măgurele a centrului ELI-NP.

Proiectul ELI antrenează 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre (Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Spania, Republica Cehă, România şi Ungaria) şi are ca scop formarea unui consorţiu de cercetare european de avangardă, conform Comisiei Europene.