Pe măsură ce războiul se extinde, piloţii de avion se confruntă cu drone, rachete şi stres

Piloţii companiilor aeriene s-au confruntat în ultimii ani cu riscuri tot mai mari, de la incursiuni ale dronelor până la rute de zbor restrânse de conflicte. Acum, atacurile americano-israeliene asupra Iranului fac cerul şi mai periculos şi cresc presiunea asupra celor care zboară prin aceste zone.

Izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu a adus sute de rachete balistice şi drone de atac pe cerul de deasupra unora dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume. Represaliile Teheranului împotriva SUA şi a aliaţilor săi au inclus lovirea unor aeroporturi, ceea ce a dus la anularea a zeci de zboruri de la Dubai la Abu Dhabi. Un flux redus de zboruri de salvare a reuşit totuşi să ajungă pentru mii de pasageri blocaţi.

Opt piloţi şi mai multe persoane din interiorul industriei aviatice şi de securitate au declarat pentru Reuters că acumularea conflictelor – de la Ucraina la Afganistan şi Israel – a crescut povara asupra piloţilor, forţându-i să gestioneze spaţii aeriene tot mai restrânse şi utilizarea tot mai largă a dronelor militare departe de zonele active de război.

Acest lucru a amplificat presiunea asupra sănătăţii mintale a piloţilor, care încearcă cu disperare să se menţină în siguranţă pe ei înşişi şi pasagerii lor.

„Noi nu suntem piloţi militari. Nu suntem instruiţi să facem faţă unor astfel de ameninţări în aer”, a declarat Tanja Harter, pilot cu experienţă în Orientul Mijlociu şi preşedinte al Asociaţiei Europene a Piloţilor.

Criza actuală este cea mai recentă dintr-o serie de ameninţări de securitate cu care sectorul s-a confruntat de-a lungul anilor, a spus ea, ceea ce poate provoca „teamă şi anxietate” pentru piloţi. Companiile aeriene au acum adesea programe de sprijin între colegi pentru a ajuta în astfel de situaţii, a adăugat ea, precizând că, în calitate de pilot, nu şi-ar dori „să împartă spaţiul aerian cu rachete”.

Siguranţa spaţiului aerian s-a deteriorat în ultimii doi ani şi jumătate, pe măsură ce conflictele s-au extins, au spus experţi din industrie, printr-o combinaţie de falsificare GPS – inducerea intenţionată în eroare a avioanelor în privinţa poziţiei lor – şi creşterea numărului de rachete şi drone.

Un zbor Air France pentru repatrierea cetăţenilor francezi blocaţi în Emiratele Arabe Unite s-a întors din drum din cauza tirurilor de rachete joi. Un pilot Lufthansa a deviat vineri zborul de la Riad către Cairo din cauza temerilor legate de securitatea regională.

Zbor mai sus pentru a evita rachetele

Piloţii instruiţi pentru Orientul Mijlociu s-au obişnuit, cu o anumită oboseală, cu situaţiile de urgenţă, a declarat şeful autorităţii aviaţiei civile din Liban. Escaladarea conflictului a pus rapid aceste abilităţi la încercare. Imagini video din 5 martie arată avioane decolând de pe aeroportul din Beirut în timp ce se ridica fum deasupra clădirilor din capitala libaneză.

„Piloţii din Orientul Mijlociu s-au confruntat mereu cu crize, aşa că de la început am fost instruiţi cum să gestionăm situaţiile neprevăzute, urgenţele şi tot restul. Nimeni nu îţi poate garanta că nu vor bombarda aeroportul sau că îl vor bombarda”, a declarat căpitanul Mohammed Aziz, directorul general al autorităţii aviaţiei civile din Liban.

Un pilot al Middle East Airlines cu un deceniu de experienţă a spus că rutele către Beirut au devenit mai complexe. În trecut, rachetele antiaeriene portabile lansate de pe umăr din Liban aveau de obicei o rază de aproximativ 4,6 km, aşa că piloţii urcau la altitudine pentru a rămâne în afara razei, a spus el, iar avioanele transportau adesea combustibil suplimentar în cazul în care erau forţate să devieze.

Totuşi, majoritatea loviturilor cu rachete sunt suficient de departe încât să nu reprezinte un risc, iar piloţii sunt adesea prea ocupaţi pentru a se îngrijora din cauza lor.

„De fapt, eşti suficient de ocupat în avion încercând să te asiguri că ai autorizarea de aterizare şi că totul este în ordine, aşa că nu ai timp să procesezi emoţiile legate de ceea ce se întâmplă în afara avionului”, a spus el.

Harta arată că au fost observate drone şi încălcări ale spaţiului aerian în Europa de către Rusia, Bielorusia sau actori necunoscuţi până în prezent în acest an.

Dronele perturbă aeroporturile europene

Riscurile nu sunt limitate la Orientul Mijlociu. De la invazia rusă în Ucraina din 2022, dronele au devenit o armă cheie de ambele părţi. Aeroporturi din oraşe europene, de la Stockholm la München, s-au confruntat cu perturbări cauzate de drone – suspectate, deşi neconfirmate, ca fiind legate de conflict.

Căpitanul Christian von D'Ahe, pilot comercial de aeronave de 15 ani şi şef al Asociaţiei Daneze a Piloţilor de Linie Aeriană, este alarmat de ameninţarea emergentă.

„Dronele nu sunt uşor de detectat. Le putem vedea în aer şi sunt foarte mici. Aşa că, mai devreme sau mai târziu, se va întâmpla ceva”, a spus von D'Ahe.

Dronele care lovesc motoarele unei aeronave ar putea provoca pierderea totală a puterii, în timp ce avarierea aripilor ar putea compromite capacitatea unui avion de a manevra.

Majoritatea avioanelor înregistrate emit un semnal prin intermediul unui transponder, un dispozitiv care identifică aeronavele pentru radar, însă dronele nu fac acest lucru, lăsând piloţii în incertitudine. Radarele obişnuite folosite de aeroporturi întâmpină dificultăţi în a detecta dronele. Există radar specializat, dar acesta este operat, de regulă, de forţele de ordine sau de armată.

Dedrone, o companie care produce tehnologie anti-dronă, a declarat că în SUA au existat peste 1,2 milioane de încălcări ale spaţiului aerian de către drone în 2025, iar în anii următori sunt aşteptate şi mai multe.

„Nu prea ai ce face”

Aeroporturile pot folosi radar, senzori de frecvenţă şi instrumente de bruiaj pentru a contracara dronele, iar unele sisteme le pot „păcăli” pentru a le devia de la traseu. Dar preocupările legate de siguranţă înseamnă că aeroporturile nu pot doborî dronele.

Tim Friebe, controlor de trafic aerian în Germania şi vicepreşedinte al Air Traffic Controllers European Unions Coordination (ATCEUC), a spus că dronele reprezintă „o ameninţare în creştere”, în timp ce aeroporturile au adesea opţiuni limitate.

„Deocamdată avem rapoarte, rapoarte ale piloţilor sau uneori controlorii observă drone. Problema este că nu prea ai ce face, în afară de a închide aeroportul”, a spus el.

Dronele au dus anul trecut la închiderea unora dintre cele mai mari aeroporturi din lume, de la München la Gatwick din Londra, determinând operatorii să îşi consolideze sistemele de detectare a obiectelor străine şi a dronelor, potrivit mai multor oficiali din industrie.

Moritz Burger, pilot comercial cu baza în Germania, şi-a amintit că a observat un obiect care semăna cu un balon cu o structură dedesubt în timp ce se pregătea să aterizeze pe un aeroport european.

„Mă uitam pe geam şi dintr-odată a apărut un obiect care a trecut chiar pe sub avionul nostru. L-am putut vedea poate o secundă, maximum două.

Când întâlneşti o astfel de situaţie de aproape-coliziune sau un obiect care trece pe lângă tine, nu există suficient timp pentru a reacţiona. Aşa că este nerealist să te aştepţi ca piloţii să poată evita în zbor un astfel de obiect.

Practic nu avem ce face”, a spus el.