Patriotismul, mai presus decât viaţa şi milostenia: Kremlinul decide crearea unei structuri ierarhice pentru “valorile tradiţionale”

Kremlinul elaborează un proiect de lege în care va fi stabilită o ierarhie a „valorilor tradiţionale”, a declarat Alexandr Haričev, şeful Direcţiei prezidenţiale a Federaţiei Ruse pentru monitorizarea şi analiza proceselor sociale.

Ierarhia va fi inclusă în proiectul de lege privind educaţia patriotică şi civică, a declarat Haričev în cadrul sesiunii „Valorile viitorului: de la definire la actualizare” a simpozionului „Creând viitorul”.

„Valorile suveranităţii sunt recunoscute ca nucleu — acestea sunt patriotismul, continuitatea generaţiilor, responsabilitatea faţă de soarta Patriei şi aşa mai departe”, a declarat el, citat de Meduza.

„Acest ansamblu de valori, care se referă la patriotism, este recunoscut ca fiind fundamental în această ierarhie a valorilor”, a subliniat Haričev.

Potrivit acestuia, proiectul de lege corespunzător „este deja în curs de finalizare” şi va fi depus în curând la Duma de Stat.

Lista „valorilor tradiţionale” este prevăzută în decretul prezidenţial din noiembrie 2022.

În document, „valorile tradiţionale” sunt enumerate în următoarea ordine: viaţa, demnitatea, drepturile şi libertăţile omului, patriotismul, civismul, slujirea Patriei şi responsabilitatea pentru soarta acesteia, idealurile morale înalte, familia solidă, munca creativă, prioritatea spiritualului asupra materialului, umanismul, milostenia, dreptatea, colectivismul, ajutorul reciproc şi respectul reciproc, memoria istorică şi continuitatea generaţiilor, unitatea popoarelor Rusiei.

În noiembrie 2026, comisia de specialitate a Dumei de Stat a aprobat un proiect de lege privind amenzile „pentru discreditarea valorilor tradiţionale”.

Documentul prevede sancţiuni administrative pentru încălcarea interdicţiilor deja în vigoare privind difuzarea de materiale care „discreditează valorile spirituale şi morale tradiţionale sau promovează negarea acestora”. Se propune, printre altele, sancţionarea cetăţenilor, dar, aşa cum subliniază autorii proiectului de lege, doar a „proprietarilor reţelelor sociale, nu şi a utilizatorilor”.