Passiflora, un excelent remediu natural pentru recăpătarea echilibrului psihic
Passiflora (Passiflora incarnata) este o plantă erbacee, perenă, originară din America Centrală şi de Sud, aparţinând familiei Passifloraceae. Aspectul său deosebit i-a asigurat un succes foarte mare ca plantă ornamentală, fiind cunoscută în întreaga lume sub numele de "floarea pasiunii". Este o plantă căţărătoare care poate ajunge până la 5-6 metri înălţime, cu flori minunate, de aproximativ 5 cm în diametru, formate din petale în culori ce pot varia de la alb, la lavandă, trecând prin toate nuanţele de mijloc, dublate de filamente, şi acestea în culori variabile.
Dar ceea ce face ca floarea pasiunii să fie o plantă cu adevărat specială sunt proprietăţile sale medicinale. Acestea au fost cunoscute încă din timpurile îndepărtate, planta fiind utilizată ca un remediu natural pentru tulburările de somn, pentru efectul relaxant de către azteci, iar în timpul primului război mondial pentru îngrijirea "angoasei de război". Virtuţile sale terapeutice sunt acum confirmate şi de ştiinţă, în 2011 passiflora fiind aleasă chiar Planta Medicinală a Anului de către o echipă de cercetători de la Universitatea din Wurtzburg, Germania.
Floarea pasiunii conţine multe flavonoide care acţionează asupra sistemului nervos central având un rol un sedativ şi anxiolitic; este bogată în acizi fenolici, fitosteroli, curarine şi glicozide, sinergia tuturor acestor elemente amplificând efectul calmant şi neurotonic.
Astfel, infuzia de Passiflora, 2 ceşti pe zi, poate ameliora simptomele în caz de anxietate, stres, agitaţie, tulburări de somn precum insomnia, tulburări emoţionale, excitaţie nervoasă cu palpitaţii (inclusiv noaptea). Infuzia de floarea pasiunii băută înainte de a merge la culcare acţionează ca o pastilă de dormit.
Este important de menţionat faptul că floarea pasiunii este sigură, nu are efecte secundare şi nu produce dependenţă. Aceasta poate fi utilizată ca infuzie simplă, sub formă de tinctură, sau acţiunea sa poate fi crescută în combinaţie cu alte plante (cum ar fi muşeţel, roiniţă, valeriană etc.). Pentru o altă infuzie relaxantă, ideală înainte de a merge la culcare, avem nevoie este o linguriţă plină de frunze de fructul pasiunii, o jumătate de linguriţă de tei şi o jumătate de frunze roiniţă. Se lasă 15 minute la infuzat, se strecoară şi se îndulceşte după gust.
Datorită proprietăţilor sale antispastice, floarea pasiunii este un remediu eficient pentru sindromul de colon iritabil, dispepsie funcţională, calmarea atacurilor de tuse şi a durerilor menstruale, în sindrom premenstrual şi tulburări de premenopauză. De asemenea, mai poate fi utilizată în caz de astm, palpitaţii, hipertensiune arterială, deficit de atenţie şi în prevenirea atacului de cord (infarct miocardic) şi atacului de panică.
Se pot folosi frunze, flori şi ramuri tinere, dar nu trebuie să subestimăm nici proprietăţile fructelor sale delicioase, bogate în vitamina C, cu o mare putere de revigorare, drenare şi de stimulare a imunităţii. Mai mult decât atât, fibrele sale solubile (care formează mucilagii gelatinoase împreună cu apa) contribuie la reducerea balonării şi la calmarea afecţiunilor inflamatorii intestinale. Unele cercetări au început să studieze proprietăţile plantei şi fructului pentru a evalua eficacitatea acestora în caz de intoxicaţii cauzate de alcoolism.
Remediu împotriva anxietăţii - se pun la macerat timp de o săptămână 3 grame de frunze şi flori de floarea pasiunii pentru fiecare 100 de grame de vin alb sec. Se pot bea două pahare pe zi, nu mai mult. Se recomandă a-l păstra apoi în frigider.
Extractul de floarea pasiunii este contraindicat în timpul sarcinii şi alăptării, deoarece nu se cunosc efectele sale în aceste cazuri, şi de asemenea atunci când se iau antidepresive şi anxiolitice. Pentru situaţii speciale este bine a solicita sfatul unui fitoterapeut care va adapta remediul în funcţie de starea de sănătate a fiecăruia.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
