Parlamentul îl blochează pe Paşinian, armenii blochează principalele artere

Protestatarii armeni au blocat câteva artere principale în capitală, Erevan, precum şi o cale de acces spre aeroport miercuri, după ce liderul opoziţiei, Nikol Paşinian, căruia Parlamentul i-a blocat accesul la postul de premier, a anunţat o campanie naţională de neascultare civilă.

Tulburările sociale din micul stat ex-sovietic au creat o dispută între susţinătorii lui Paşinian, care au mobilizat mii de oameni generând demonstraţii de masă şi elita politică dominantă, hotărâtă să se menţină la putere şi care controlează aparatul de securitate.

Partidul Republican, de guvernământ, a respins încercarea lui Paşinian de a prelua marţi funcţia de prim-ministru.

Sute de studenţi au început să demonstreze în Erevan, fluturând steaguri şi strigând "Nikol - prim ministru!", în sunetele claxoanelor şoferilor.

Poliţia a încercat să convingă protestatarii să elimine blocajele, dar nu a folosit forţa.

Fostul preşedinte armean, Serzh Sarksyan, care încercase să preia poziţia de premier, a demisionat săptămâna trecută în urma demonstraţiilor de masă.

Evoluţia părea să semnaleze o schimbare dramatică a puterii în Armenia, statul din Caucazul de Sud strâns aliniat Rusiei, care a fost condus de aceeaşi clică pro-moscovită de la sfârşitul anilor 1990 - însă mişcarea din Parlament de ieri arată că vechea gardă pro-moscovită se regrupează.

Criza din Armenia, care are o populaţie de numai aproximativ trei milioane de locuitori şi care găzduieşte o bază militară rusă, este urmărită îndeaproape la Moscova.

Kremlinul se teme de repetarea istoriei care a adus Kievul în stradă în 2014 şi care a măturat de la putere liderii ucraineni aflaţi pe orbita Moscovei.

Paşinian, fost jurnalist în vârstă de 42 de ani, care a petrecut doi ani în închisoare pentru că a provocat tulburări după alegerile prezidenţiale din 2008, a fost prezentat Parlamentului drept singur candidat la postul vacant de premier.

Dar Partidul Republican, masa de susţinere pentru Sarksyan, deţine majoritatea în Parlament, şi după ore de dezbatere furtunoasă, a refuzat să-l sprijine pe Paşinian.

O altă încercare de a alege un nou prim-ministru se va face peste o săptămână. Dar dacă Parlamentul nu reuşeşte să aleagă un premier cu sprijin majoritar după două încercări, vor trebui organizate noi alegeri.

Protestele au izbucnit atunci când Sarksyan, considerat reprezentant al vechii gărzi pro-moscovite, a anunţat că doreşte să devină premier, după ce şi-a terminat cele două mandate de preşedinte.

Armenii consideră candidatura lui Sarksyan la funcţia de premier drept implementarea, la Erevan, a schemei tandem care l-a menţinut pe Vladimir Putin la putere în Moscova.

Numeroşi critici îl acuză pe Sarksyan şi asociaţii săi de corupţie şi abuzuri, după stilul pe care Kremlinul l-a exportat în statele învecinate.