Armenia marchează 103 ani de la masacrul comis de turcii otomani

În Erevan, 24 aprilie este o zi de doliu când ţara comemorează uciderea a aproximativ 1,5 milioane de armeni de către turcii otomani în timpul primului război mondial.

În acest an, evenimentul a avut loc la o zi după demisia premierului armean Serj Sargsyan, după 11 zile de demonstraţii în masă.

În ajunul comemorării, în seara zilei de 23 aprilie, liderul protestelor antiguvernamentale Nikol Paşinian a afirmat că armenii “le vor spune împreună martirilor noştri că poporul a câştigat şi că genocidul împotriva oamenilor noştri sse referă la trecut”.

În timpul marşului de marţi, unii susţinători ai lui Paşinian care au sfidat şi s-au confruntat cu forţele de ordine armene în timpul protestelor, au fost surprinşi să constate că sunt escortaţi în mod politicos de aceiaşi ofiţeri de poliţie.

De asemenea, în timpul marşului, susţinătorii opoziţiei au ţinut cont de cererea poliţiştilor de a se deplasa pe o singură parte a străzii, spre deosebire de zilele de proteste când au fost rapoarte ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine.

Premierul interimar Karen Karapetian a afirmat marţi la un memorial dedicat armenilor ucişi de otomani că “ceea ce s-a întâmplat în timpul Imperiului Otoman a fost o tragedie gravă. Genocidul a schimbat soartea poporului nostru, ne-a făcut să suferim şi a provocat suferinţă generaţiilor următoare”.

Turcia, succesorul modern al Imperiului Otoman, respinge termenul de “genocid” care se referă la uciderea creştinilor armeni în timpul primului război mondial.

Ankara recunoaşte că aproximativ 500.000 de armeni au murit, însă susţine că o mare parte a victimelor a fost rezultatul conflictelor şi foametei provocate de război.