Paradox dureros: 27% din populaţia ţării se află în risc de sărăcie în timp ce românii aruncă anual 3,4 tone de hrană

Statisticile arată că, la nivel naţional, peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, în timp ce în România există în paralel comunităţi întregi pentru care accesul la hrană rămâne o provocare reală şi o grijă zilnică. Peste 27% din populaţia ţării se află în risc de sărăcie şi excluziune socială.

"Când vorbim despre risipa alimentară, prima imagine care ne vine în minte este, adesea, o farfurie pe jumătate plină aruncată la gunoi sau un produs uitat în spatele frigiderului. Însă realitatea este mult mai complexă şi mai profundă. Atunci când reducem risipa alimentară, nu vorbim doar despre mâncarea în sine, ci despre un impact mult mai larg, cu efecte directe asupra mediului, economiei şi echilibrului din societate", arată Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), într-un comunicat de presă.

Organizaţia subliniază că "reducerea risipei înseamnă, în primul rând, mai puţină presiune asupra resurselor naturale. Atunci când aruncăm un aliment, nu irosim doar acel produs finit, ci şi întreaga cantitate de apă, sol, muncă şi energie consumată pentru producerea, procesarea, ambalarea şi transportul lui. Prin urmare, prevenirea pierderilor alimentare este un pas concret şi imediat în protejarea mediului înconjurător şi în reducerea emisiilor poluante".

"În acelaşi timp, combaterea risipei are un rol direct în felul în care hrana ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie, contribuind la îmbunătăţirea nutriţiei şi a accesului la alimente pentru categoriile vulnerabile. Dincolo de latura umană, vorbim şi despre un impact economic real: reducerea pierderilor generează sisteme operaţionale mai eficiente şi un lanţ agroalimentar care funcţionează mult mai bine, pe termen lung", a adăugat sursa citată.

Potrivit comunicatului, la nivel individual, reducerea risipei din gospodărie înseamnă un impact direct asupra propriei amprente ecologice şi asupra modului în care alegem să folosim resursele zi de zi, protejând, în acelaşi timp, bugetul familiei.

„Toate aceste argumente capătă o greutate vitală atunci când le suprapunem contextului din România. Trăim un paradox dureros: în timp ce statisticile arată că, la nivel naţional, peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, potrivit datelor Eurostat din 2022, avem în paralel comunităţi întregi pentru care accesul la hrană rămâne o provocare reală şi o grijă zilnică. Peste 27% din populaţia ţării se află în risc de sărăcie şi excluziune socială”, arată FBAR.

Aici intervine rolul Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România - FBAR:

„Ca o verigă esenţială de legătură, reţeaua noastră recuperează surplusul de alimente încă bune de consum de la operatorii economici şi îl redirecţionează rapid şi sigur acolo unde este nevoie. Practic, transformăm o pierdere iminentă a industriei într-un sprijin concret pentru sute de mii de oameni, prin intermediul organizaţiilor partenere”, punctează sursa citată.

Organizaţia arată ce putem face fiecare dintre noi:

„Risipa nu se rezolvă de la sine, ci prin acţiuni asumate de noi toţi, de la consumatori la marile companii.

- În viaţa de zi cu zi: Schimbarea începe acasă. Putem reduce amprenta risipei organizând frigiderul după principiul FIFO (Primul intrat, primul ieşit), învăţând diferenţa dintre 'A se consuma până la' (siguranţă alimentară) şi 'A se consuma de preferinţă înainte de' (calitate optimă) şi planificând cumpărăturile pentru a evita excesul.

- Cum se pot implica companiile: Agenţii economici din întregul lanţ agroalimentar pot transforma surplusul de stocuri în sprijin comunitar. Prin Legea 217/2016 (modificată şi completată prin Legea 49/2024) privind diminuarea risipei alimentare, companiile pot dona produsele către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilităţi fiscale importante (deductibilitate integrală a cheltuielilor şi scutire de TVA pentru produsele transferate).”

„Vă invităm să alegeţi solidaritatea în locul risipei! Dacă reprezentaţi o companie care doreşte să doneze surplusul alimentar, ne puteţi contacta la office@bancapentrualimente.ro. Împreună putem reface echilibrul, aducând hrana acolo unde îi este locul: pe masă, nu la gunoi”, transmite FBAR.

Despre Banca pentru Alimente: Federaţia Băncilor pentru Alimente din România - FBAR şi cele nouă Bănci Regionale din Bucureşti, Cluj, Roman, Braşov, Oradea, Timişoara, Constanţa, Craiova şi Galaţi formează o reţea naţională de solidaritate care salvează zi de zi hrană de la risipă şi o transformă în sprijin real pentru comunităţile vulnerabile. FBAR este membru al Federaţiei Europene a Băncilor pentru Alimente - FEBA, iar de la înfiinţare, din 2016, până la finalul anului 2025, Reţeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 41 de mii de tone de produse, transformate în peste 76 de milioane de porţii de hrană, distribuite prin peste 800 de ONG-uri partenere către 325.000 de persoane vulnerabile. Peste 37 de mii de tone sunt alimente salvate de la risipă, peste 3 mii de tone colectate prin Colecta Naţională de Alimente şi aproape 1.400 de tone produse non-food.