Papa Francisc avertizează împotriva naţionalismului

Papa Francisc a comparat apariţia mişcărilor populiste şi naţionaliste din prezent cu perioada Germaniei naziste, într-un discurs adresat luni unui grup de diplomaţi acreditaţi la Sfântul Scaun.

Anul următor va marca cea de-a 100-a aniversare de la crearea Ligii Naţiunilor, a precizat Papa în discursul său anual, care a reprezentat “începutul diplomaţiei multilaterale moderne, prin care statele încearcă să înlăture relaţiile reciproce din logica opresiunii ce duce la război”.

Dificultăţile Ligii Naţiunilor au dus, după exact 20 de ani de la crearea sa, la “un conflict nou şi mai devastator, şi anume la cel de-al doilea război mondial”.

“Premisa indispensabilă a succesului diplomaţiei multilaterale este bunăvoinţa şi buna credinţă a interlocutorilor, disponibilitatea de a avea o confruntare corectă şi sinceră şi dorinţa de a accepta compromisuri inevitabile care apar în urma confruntării dintre părţi”, a precizat Papa.

“Acolo unde eşuează chiar şi unul dintre aceste elemente, căutarea soluţiilor unilaterale va triumfa şi, în cele din urmă, cel slab va fi copleşit de cel puternic”, a susţinut el, adăugând că, din păcate, “observăm faptul că aceleaşi atitudini încă subminează stabilitatea principalelor organizaţii internaţionale”.

Papa şi-a exprimat încrederea că organizaţiile globaliste sunt cheia pentru menţinerea păcii şi stabilităţii internaţionale.

Suveranul Pontif a insistat că este important că, chiar şi în prezent “dorinţa pentru o confruntare paşnică şi constructivă între state nu eşuează”, chiar dacă “este evident că relaţiile din cadrul comunităţii internaţionale şi sistemul multilateral în ansamblu trec prin momente dificile, în condiţiile reapariţiei tendinţelor naţionaliste”.

Aceste tendinţe “subminează vocaţia organizaţiilor internaţionale de a fi un spaţiu de dialog şi întâlniri pentru toate ţările” lumii, a mai afirmat Papa.

Creşterea populismului, a sugerat Papa, se datorează în parte incapacităţii sistemului multilateral de a oferi soluţii eficiente la situaţiile nerezolvate şi parţial este “rezultatul evoluţiei politicilor naţionale, care sunt determinate tot mai frecvent de căutarea mai degrabă a unui consens imediat şi sectarian decât de urmărirea cu răbdare a binelui comun”.

De asemenea, este cauzată parţial de încercarea organizaţiilor multinaţionale de “a-şi impune viziunile şi ideile, declanşând noi forme de colonizare ideologică, care deseori nu ţin cont de identitatea, demnitatea şi sensibilitatea oamenilor”, a mai declarat Papa.

În perioada dintre cele două războaie mondiale, “predilecţiile populiste şi naţionaliste au dominat acţiunile Ligii Naţiunilor. Reapariţia unor astfel de impulsuri în prezent duce la slăbirea progresivă a sistemului multilateral, generând o lipsă generală de încredere, o criză de credibilitate a politicii internaţionale şi marginalizarea progresivă a celor mai vulnerabili membri ai familiei naţiunilor”, a adăugat Francisc.

În discursul său, Papa a deplâns “reapariţia tendinţelor de urmărire şi prioritizare a intereselor naţionale individuale fără a se recurge la instrumentele pe care le oferă dreptul internaţional pentru rezolvarea disputelor şi asigurarea respectării justiţiei, inclusiv prin intermediul instanţelor internaţionale”.

Creşterea naţionalismului este în unele cazuri rezultatul unei “stagnări intensificate” prin care trec cetăţenii multor ţări, care percep că dinamica ce guvernează comunitatea internaţională este departe de nevoile actuale, a adăugat Papa.

Dar, în mod curios, nicăieri în discursul său de 5.600 de cuvinte, Papa nu menţionează “subsidiaritatea”, principiul central al gândirii sociale catolice care protejează libertăţile persoanelor fizice, familiilor şi comunităţilor în faţa interferenţei statului şi a organizaţiilor internaţionale.

Papa Francisc a susţinut discursul într-un moment în care Biserica Catolică încearcă să răspundă acuzaţiilor din întreaga lume cu privire la abuzuri sexuale comise de preoţi împotriva copiilor de-a lungul câtorva decenii.

În august 2018, un raport publicat de un mare juriu din statul american Pennsylvania a susţinut că peste 300 de preoţi au abuzat cel puţin 1.000 de copii în acest stat, în decursul a şapte decenii. O lună mai târziu, autorităţile federale din SUA au lansat o investigaţie asupra acestor abuzuri.

Scandalurile sexuale l-au determinat pe Papa Francisc să cheme episcopii americani să se întâlnească în apropiere de Chicago în ianuarie 2019 pentru a conveni asupra modului în care trebuie să răspundă aceastei situaţii.

În plus, imaginea Papei a fost oarecum şifonată după ce acesta l-a comparat anul trecut pe arhiepiscopul Carlo Maria Vigano cu Satana (Marele Acuzator), după ce Vigano a publicat un document de 11 pagini ce conţinea acuzaţii la adresa modului eronat în care prelaţi de rang înalt, inclusiv suveranul Pontif, au gestionat cazul cardinalului Theodore McCarrick, acuzat de comiterea de abuzuri sexuale. Vigano a afirmat că i-a spus Papei Francisc în 2013 despre acuzaţiile de abuzuri sexuale ce îl vizau pe proeminentul cardinal, adăugând că suveranul pontif nu a luat nicio măsură. Ulterior, arhiepiscopul Vigano, în vârstă de 77 de ani, a cerut demisia lui Francisc.