Ouăle de dinozaur ar putea atrage turiştii spre România

Ouăle de dinozaur, o descoperire de senzaţie care particularizează o arie importantă din Transilvania, au reprezentat subiectul de deschidere a lucrărilor celei de a VII-a ediţii a conferinţei internaţionale de comunicări ştiinţifice având ca temă preocupările privind cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural, prof. univ. dr. Vlad Codrea, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, vorbind despre „Ouă maastrichtiene de dinozaur din Transilvania: mesaje paleontologice şi paleocologice”.

Profesorul Codrea a făcut o prezentare a descoperirilor din Transilvania care atestă prezenţa ouălor de dinozauri. “O temă care a polarizat atenţia noastră a paleontologilor în ultimii ani a fost mesajele pe care le transmit ouăle de dinozaur din Cretacicul terminal din Transilvania. Acest Cretacic terminal fiind de notorietate prin cercetări care au început la sfârşitul secolului al XIX-lea de către Baronul Nopcsa. Dacă Baronul Nopcsa şi-a început cercetările în Bazinul Haţeg, subsecvent le-a extins şi în partea de Sud-Vest a Transilvaniei le-a continuat şi înspre Nord-Est, până în judeţul Sălaj, în apropiere de Jibou, dovezi apar şi în Bazinul Rusca unde am reuşit în ultimii ani să le localizăm şi acolo. În esenţă este vorba de câteva bazine de sedimentare în care avem influenţe magmatice care descresc gradual spre Bazinul Rusca Montană, spre zona Alba Iulia, Vinţu, Sebeş”, a precizat prof. univ. dr. Vlad Codrea, citat de publicaţia locală „Zi de zi” din Mureş.

În cadrul Sitului de la Nălaţ Vad ne-am permis să ridicăm o coloană, în care am avut bucuria să reperăm o serie de concentrări de ouă de dinozaur păstrate sub formă de cuiburi. Prin tehnica cofrării aceste cuiburi se extrag, în ipsos, un astfel de cuib având o greutate impresionantă fiind necesari şase oameni pentru transportul acestuia. La început au fost transportate la Cluj apoi la Bruxelles pentru preparare. Ceea ce căutăm în aceste ouă şi ceea ce ne-a răsfăţat ca paleontologi sunt fără doar şi poate embrionii. Din păcate până în momentul de faţă nu am reuşit să reperăm ouă conţinând embrioni în interiorul lor. Ne-am putut da seama de acest aspect realizând tomografii prin ouăle respective, realizate de colegii belgieni de la Bruxelles”, a mai spus Vlad Codrea.

*

Geoparcul dinozaurilor Ţara Haţegului este o arie protejată de interes naţional, care se bucură de un patrimoniu natural şi cultural unic în lume, prin bogăţie şi diversitate. Din anul 2005 geoparcul a fost acceptat în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor aflată sub egida UNESCO.

Geoparcul dinozaurilor Ţara Haţegului acoperă o suprafaţă de 102.392 ha şi asigură protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici, unici în lume. Aici au fost descoperiţi dinozaurii pitici, cea mai cunoscută specie de dinozaur după Iguanodon bernissartiensis. Chiar şi acum, rocile sedimentare ale Ţării Haţegului continuă să furnizeze paleontologilor resturi fosile ale animalelor ce populau zona acum 70-76 de milioane de ani.

Cea mai spectaculoasă descoperire paleontologică din bazinul Haţeg - în afară urmelor de dinozauri - a fost, însă, cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile zburătoare care au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii) gigant, Hatzegopteryx tambena (în traducere "uriaşul cu aripi din Haţeg"). Exemplarul descoperit la Valioara, în nord-vestul bazinului Haţeg, a trăit la sfârşitul Cretacicului, acum circa 70 milioane de ani şi avea o anvergură de aproximativ 12 metri.