Opt ONG-uri cer Comisiei Europene sancţionarea dură a României pentru nerecunoaşterea dreptului la viaţa de familie a cuplurilor de acelaşi sex
Opt organizaţii neguvernamentale au transmis o scrisoare deschisă Comisarului European pentru Justiţie, Michael McGrath, aflat joi în vizită oficială la Bucureşti, prin care cer sancţionarea drastică a României. Semnatarii solicită Comisiei Europene activarea mecanismului de condiţionalitate financiară şi declanşarea procedurii de infringement pentru neaplicarea Deciziei CJUE în cazul Coman (2018), referitoare la libera circulaţie şi recunoaşterea dreptului la viaţa de familie pentru cuplurile de acelaşi sex.
Deşi Comisia Europeană a iniţiat o procedură de pre-infringement încă din 2020, ONG-urile susţin că aceasta s-a dovedit ineficientă, scrie G4Media.
Organizaţiile denunţă un proiect de lege aflat în Parlament care, în loc să rezolve problema, introduce categorii juridice distincte, consolidând un tratament inegal şi contrazicând direct spiritul deciziei CJUE. De asemenea, ei se plângă ca autorităţile din Oradea nu au autorizat organizarea unui marş PRIDE.
Redăm scrisoarea:
Domnule Comisar Michael McGrath,
Organizaţiile semnatare vă adresează această Scrisoare Deschisă cu ocazia vizitei dumneavoastră la Bucureşti vizând starea democraţiei, justiţiei şi statului de drept din România.
Dorim să folosim această oportunitate pentru a reaminti Comisiei Europene că România a fost retrogradată în Indicele Democraţiei 20241 publicat de Economist Intelligence Unit (EIU), primind statutul de „democraţie defectuoasă” şi clasificarea de „regim hibrid”, ca urmare a incapacităţii de blocare a interferenţei Federaţiei Ruse şi tacticilor ilegale utilizate pe reţelele de socializare, respectiv încălcarea regulilor de finanţare a campaniei electorale, care au determinat Curtea Constituţională să anuleze alegerile prezidenţiale din decembrie 2024. Nu mai puţin, conform Transparency International, România se află în Indicele de Percepţie a Corupţiei (CPI) 20252 sub media democraţiilor fragile, alături de Bulgaria şi Ungaria
Pentru perioada indicată, autorităţile române au fost incapabile să combată discursul urii folosit pentru a eroda şi mai mult domnia legii şi a spori diviziunea socială. Raportarea, investigarea, urmărirea penală şi condamnarea discursului urii motivat de homofobie, anti-migraţie şi antisemitism indică slaba capacitate a autorităţilor competente de a investiga aceste incidente penale, autorii lor nefiind urmăriţi penal în mod corespunzător.
Intensificarea discriminării îndreptată împotriva persoanelor LGBTI , inclusiv interzicerea dreptului la libera exprimare şi asociere în spaţiul public în cazul Oradea PRIDE 2025, nu a primit o reacţie adecvată din partea autorităţilor române în condiţiile în care instituţii critice de apărare a drepturilor omului se află sub atac. Nedeclanşarea de către Parlamentul României a procedurilor de numire a unor noi membri ai Colegiului Director ai Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) blochează de luni de zile activitatea acestei instituţii fundamentale pentru apărarea egalităţii.
România nu îşi îndeplineşte obligaţiile legale pe care le are ca stat membru UE atunci când obstrucţionează deliberat hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Lipsa de implementare a hotărârii CJUE în cazului Coman, hotărâre pronunţată în 2018 referitoare la libera circulaţie în cadrul UE, ne afectează direct dreptul la viaţă de familie, cu efecte negative în domeniul ocupării forţei de muncă, al relaţiilor de muncă şi al afacerilor sociale. Această situaţie afectează în mod clar dreptul cetăţenilor Uniunii şi al membrilor familiilor acestora de a se deplasa şi de a avea reşedinţa liber în interiorul Uniunii Europene.
La 6 ani distanţă de declanşarea procedurii de pre-infringement iniţiată de Comisia Europeană în 2020 în cazul Coman, este evident că aceasta nu funcţionează şi nu a reuşit să îşi atingă obiectivul. În prezent, nu există nicio perspectivă juridică şi niciun angajament politic ca această hotărâre a instanţei va fi respectată de autorităţile române. În iulie 2023, Guvernul a transmis Parlamentului un proiect de lege care nu transpune în mod corespunzător hotărârea Coman a CJUE.
În loc să recunoască partenerii de acelaşi sex ca „soţi”, proiectul introduce o categorie juridică distinctă, consolidând astfel un tratament inegal. Această abordare contravine hotărârii Curţii UE şi perpetuează discriminarea în loc să o remedieze. Votul asupra proiectului în Parlament este blocat de peste doi ani, ceea ce evidenţiază lipsa unui angajament real din partea Guvernului pentru soluţionarea acestei probleme, în pofida deţinerii unei majorităţi parlamentare.
Domnule Comisar McGrath, statul de drept din România nu poate funcţiona fără punerea în aplicare a hotărârilor Curţilor Europene care urmăresc respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale pentru fiecare dintre noi, ca cetăţeni ai Uniunii Europene. Discuţiile desfăşurate de peste 3 ani între diverse ministere, sub coordonarea Avocatului Poporului, au eşuat din cauza lipsei de voinţă politică şi instituţională ale Guvernului.
Tacticile României de a câştiga timp în aplicarea acestor hotărâri definitive ale justiţiei trebuie şi pot fi sancţionate de către Comisia Europeană. Dacă nu dorim ca „virusul ungar” să se răspândească în ţările noastre, e timpul ca instituţia Comisiei Europene să poată folosi mecanismul de condiţionalităţi financiare şi cel vizând procedura de infringement în cazul României. Fără sancţionarea neîntârziată a practicilor iliberale ce subminează statul de drept şi restrâng drepturi şi libertăţi fundamentale, democraţia românească va continua să se deterioreze accelerat”.
Organizaţii semnatare:
Asociaţia Accept
Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice
Asociaţia [H] Braşov
Asociaţia TransCore
Asociaţia VULGAR
Asociaţia ARK ORADEA, organizatoare Oradea PRIDE
Asociaţia Identity.Education
Asociaţia Incluziune pe Bune
Context
Adrian Coman şi Robert Clai Hamilton s-au căsătorit în 2010, în Bruxelles. Ei au cerut ca uniunea lor să fie recunoscută şi pe teritoriul României, fiind vorba despre cetăţeni europeni cu drepturi egale.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis pe 5 iunie 2018, răspunzând unei întrebări adresate de CCR, că un cuplu căsătorit format din două persoane de acelaşi sex este recunoscut ca atare în orice ţară din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte libera circulaţie.
CJUE a statuat că, deşi statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.
După decizia CJUE, şi Curtea Constituţională din România a decis, în iulie 2018, că statul trebuie să recunoască dreptul de şedere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre membrii cuplului este cetăţean UE.
”Inspectoratul General pentru Imigrări îi tratează în continuare pe soţii din cuplurile de acelaşi sex ca pe cetăţenii străini, ca şi cum n-ar avea liberă circulaţie, şi refuză în continuare să acorde cartea de rezidenţă (dreptul de şedere) soţului care vine în România împreună cu cetăţeanul român”, a declarat pentru G4Media Iustina Ionescu, avocata Accept.
Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei, România încalcă legislaţia UE privind libera circulaţie, dat fiind că soţii persoanelor gay ar trebui să beneficieze de dreptul la coasigure şi alte drepturi civile, de care nu pot beneficia câtă vreme statul român le refuză cartea de rezidenţă.
