Fum alb la Palatul Victoria: Bolojan anunţă că a adoptat bugetul de stat pe 2026 / Va creşte şi salariul minim, plus alte măsuri

De asemenea, a fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creşterii accizei la motorină, care este dedicată transportatorilor. A fost o schemă existentă şi în prezent, care expira la sfârşitul acestei luni. A fost prelungită până la sfârşitul anului, iar compensarea a fost crescută de la 0,65 de bani la 0,85 de bani, în aşa fel încât creşterile de preţ la combustibil pentru transportatori să fie parţial compensate prin această prelungire de schemă. Iar prin revizuirea din 3 în 3 luni de zile, vom ţine cont de evoluţiile din această piaţă în perioada următoare.

De asemenea, a fost aprobată ordonanţa pentru simplificare şi debirocratizare. Această ordonanţă, practic, cuprinde trei reforme.

Cea care ţine de autorizarea investiţiilor mari, cea care ţine de autorizarea pe mediu şi cea privind autorizarea pentru stingerea la incendiu, deci de la pompieri.

În ceea ce priveşte autorizarea legată de investiţiile mari, aici, aşa cum ştiţi, avem o comisie pentru examinarea investiţiilor străine, la care toate investiţiile care depăşeau până acum 2 milioane de euro trebuiau să treacă, inclusiv investiţiile realizate de companii româneşti. Şi suntem în situaţia în care am ridicat acest prag de la 2 milioane de euro la 5 milioane, deci vor fi mult mai puţine companii care vor trece pe la comisie. Am clarificat care sunt domeniile sensibile în aşa fel încât să reducem domeniile de avizare.

De asemenea, a fost redus termenul de avizare substanţial, prin eliminarea avizului suplimentar de la Consiliul Concurenţei. Avizul comisiei va cuprinde inclusiv avizul Consiliului, ceea ce înseamnă o reducere de cel puţin două luni a termenului de avizare. De asemenea, toate documentele vor fi depuse printr-o aplicaţie informatică.

În ceea ce priveşte cea de-a doua reformă, cea de simplificare pe mediu, principalele elemente ţin de reducerea unor termene: termene pentru depunerea documentelor, pentru analiza memoriului, pentru decizia de încadrare. În total, reducerea de termene înseamnă aproximativ 40 de zile, de exemplu de la 125 de zile — vorbim de investiţii mari aici pentru a susţine investiţiile în economie — se vor reduce la 85 de zile. De asemenea, şi aici, pentru a urmări cu exactitate cererile, va fi introdus un sistem informatic în care documentele vor putea fi depuse. Respectarea termenelor va putea fi urmărită fără probleme.

Cel de-al treilea domeniu este cel legat de securitatea la incendiu. Asta înseamnă că se va face o avizare mai rapidă, o avizare bazată pe riscuri, în care numărul de proiecte care vor fi depuse se va reduce cu peste 40%, pentru că a fost eliminată obligativitatea obţinerii acestui aviz pentru categoriile de risc scăzut. De asemenea, toate termenele de avizare au fost reduse.

În condiţiile în care angajaţii Inspectoratului nu vor emite la timp aceste documente, aşa cum, din păcate, se întâmplă astăzi în unele regiuni ale ţării, cum este Bucureşti sau zona metropolitană, va exista o răspundere disciplinară a acestora şi, de asemenea, se va considera un acord provizoriu de 60 de zile, în aşa fel încât companiile să nu fie blocate în activitate, iar în acest timp să se poată face verificarea la faţa locului dacă, din anumite motive obiective, nu s-a putut emite avizul la timp.

De asemenea, şi aici documentaţia se va face exclusiv electronic, iar pentru proiectele repetitive, de exemplu reţele de magazine, va fi suficient un acord unic, în aşa fel încât să nu se mai obţină în fiecare judeţ. Consider că aceste măsuri, care ţin de simplificare şi de debirocratizare, vor reduce timpii, vor reduce costurile administrative pe care le suportă firmele şi va fi un cârlig pentru atragerea de investiţii în România. Cele mai importante proiecte care au fost astăzi aprobate ţin de bugetul de stat şi de bugetul asigurărilor sociale de stat.

Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulenţele pe care le vedem pe pieţele externe, atât din punct de vedere al dobânzilor, care sunt foarte volatile, cât şi din punct de vedere al creşterii preţurilor la combustibil în general. Ţinând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări.

Una din cele mai importante provocări a fost să reducem deficitul bugetar şi, practic, este primul pas important în care reintrăm în traiectoria pe care România şi-a asumat-o acum 3–4 ani de zile pentru reducerea deficitului după derapajul pe care l-am avut în anii trecuţi. Şi, deci, reducerea deficitului este o provocare pentru că înseamnă că trebuie, practic, să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte uşor, dar forma în care este propus urmăreşte atingerea acestui obiectiv. O altă provocare importantă înseamnă să reducem deficitele în condiţiile în care nu putem reduce bugetele de investiţii.

Dimpotrivă, pentru că acest an este un an de final de perioadă de absorţie, aşa cum ştiţi, PNRR-ul se închide pentru toate ţările europene la sfârşitul lunii august, practic, anul acesta, bugetele de investiţii vor fi mai mari decât anul trecut, atât datorită componentelor care ţin de PNRR, de peste zece miliarde de euro, la care se adaugă cofinanţările noastre, dar şi datorită celorlalte componente care ţin de SAFE. Şi acest proiect de investiţii ţine cont de proiectele pe care autorităţile locale le derulează, le asigură cofinanţări importante în aşa fel încât proiectele din PNRR să poată fi finalizate pentru a nu pierde bani şi pentru a nu avea corecţii care ţin de nerespectarea acestor angajamente. O altă provocare ţine de reducerea de cheltuieli.

Aşa cum ştiţi, în pachetul de reformă în administraţie aveam o reducere care este prevăzută la 10% în administraţia din România, atât în administraţia centrală, cât şi în cea locală, şi va fi o provocare în perioada următoare să reducem aceste cheltuieli în aşa fel încât, prin reducerea cheltuielilor de bază, prin redistribuirea de personal, prin reducerea de personal acolo unde se constată că este supra-dimensionat, să ne reducem pe fond cheltuielile de funcţionare ale statului în aşa fel încât sumele care sunt eliberate prin aceste reduceri să fie direcţionate către serviciile de bază — de exemplu educaţie, sănătate — sau către zona de investiţii şi să ne permită relansare în anii următori.

O altă componentă importantă este partea de relansare economică şi acest buget, în modul în care este construit, având nişte predicţii care sunt moderate, atât din punct de vedere al creşterii economice, cât şi din punct de vedere al reducerii ratei inflaţiei, asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică, iar prin pachetul de relansare care va intra treptat în vigoare şi prin pachetul de simplificare administrativă putem să creăm condiţii pentru ca economia României să fie reaşezată pe nişte baze economice cât mai corecte, în aşa fel încât în anii următori să putem să avem o creştere şi să creăm condiţii mai bune pentru români."