Moment istoric: Zelenski şi Nicuşor Dan au semnat parteneriatul strategic. Printre punctele-cheie: producţia comună de drone
Moment istoric în România: Nicuşor Dan şi Volodimir Zelenski au semnat, joi, la Palatul Cotroceni, un parteneriat strategic între România şi Ucraina.
"Domnule Preşedinte, dragă Volodimir, mulţumesc pentru vizita pe care ne-o faceţi şi mai ales mulţumim dumneavoastră şi poporului ucrainean pentru lupta pe care o duceţi, care este o luptă pentru Europa întreagă, deci şi pentru România. Am semnat azi o declaraţie de parteneriat strategic şi este un moment important în relaţia noastră bilaterală. Nu trebuie să ne ascundem, să spunem că istoric a existat neîncredere între ţările noastre. Această neîncredere s-a evaporat, cred eu, în momentul începerii războiului din 2022, şi momentul de azi e un moment în care cele două ţări îşi asumă încrederea reciprocă în ce pot să facă împreună, îşi asumă responsabilitatea comună pentru această parte de Europa, pentru cetăţenii ei şi pentru, cum am spus, întreaga regiune", a afirmat Nicuşor Dan.
Potrivit preşedintelui, de aceea documentul pe care l-a semnat este foarte important.
"În document, şi în discuţiile pe care le-am avut, am vorbit despre războiul din Ucraina şi despre continuarea sprijinului pe care România îl oferă. Am vorbit despre colaborarea noastră militară, şi unul din documentele semnate vorbeşte de producţia comună de drone în România. Am reafirmat sprijinul nostru diplomatic în toate formatele în care putem să-l exercităm în Uniunea Europeană, în NATO, pentru o poziţie corectă şi pentru un sprijin pe care toate aceste organisme să-l aducă Ucrainei în războiul pe care îl duce", a declarat Nicuşor Dan.
Şeful statului a precizat că a mai vorbit cu omologul său despre conectivitate între ţările noastre şi de proiecte comune de conectivitate, în beneficiul inclusiv economic al cetăţenilor ţărilor noastre.
"Am vorbit de proiecte comune de energie, şi unul din documentele semnate se referă la parteneriatul nostru în zona energetică. Am vorbit de integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană şi am reafirmat sprijinul României pentru acest proces. Şi, foarte important, am vorbit de minoritatea românească din Ucraina şi de deschiderea pe care Ucraina o are, o va avea pentru minoritatea românească. Am primit garanţii cu privire la continuarea funcţionării şcolilor în limba română şi pentru toate celelalte drepturi ale minorităţii române în acord cu drepturile minorităţilor stabilite prin Carte internaţionale. Nu în ultimul rând, l-am invitat pe domnul Preşedinte la reuniunea B9 care va avea loc în mai la Bucureşti. Deci, o discuţie şi nişte documente care deschid un capitol de încredere, de maturitate a relaţiei noastre bilaterale", a precizat Nicuşor Dan.
Principalele declaraţii ale lui Zelenski
"Vreau să mulţumesc României şi dumneavoastră personal pentru poziţia principială pe parcursul acestor patru ani de război.
Rusia este un agresor care investeşte foarte mult în destabilizarea statelor, loveşte ţara noastră cu rachete, rachetele ruseşti, şi noi nu dorim nimănui să treacă prin astfel de momente.
Astăzi, întâlnirea noastră şi discuţiile se referă în primul rând la modul în care putem coopera mai mult, inclusiv în domeniul economic, pentru binele popoarelor noastre. Ce putem face mai mult pentru securitatea statelor noastre?
După începerea unui nou război în Orientul Mijlociu este clar că securitatea este foarte importantă. Deja SUA şi alte state ne-au solicitat sprijin în doborârea dronelor. Experţii noştri se află în Orientul Mijlociu şi considerăm că în regiunea noastră şi în alte state ale Europei este nevoie de mai multă colaborare, de implementarea expertizei noastre acumulate în lungul timpului.
Propunem extinderea colaborării între statele noastre pentru riscurile care pot apărea din partea Rusiei.
Astăzi am semnat un acord de parteneriat strategic şi felicit statele noastre.
Regiunea Cernăuţi din Ucraina va permite României să devină mai puternică în ceea ce priveşte garantarea securităţii energetice.
Documentul care se referă la construcţia interconectoarelor este important. Este important să realizăm împreună proiecte în exploatarea petrolului în Marea Neagră. Avem posibilităţi de dezvoltare a colaborării, propuneri concrete. Am vorbit mult azi de proiecte concrete în domeniul petrolului şi gazelor, proiecte în care România ne poate sprijini.
Colaborăm foarte bine în această direcţie. Trebuie să realizăm proiecte energetice pe cât de bine posibil. Am vorbit şi de posibilităţi de transport al energiei din SUA pentru Ucraina prin România. Logistica este foarte importantă pentru noi pe timp de război.
Lucrăm şi asupra deschiderii de noi puncte de trecere a frontierei. Avem noi formate de colaborare, sper că vom colabora în acest format în continuare. Am discutat şi formatul B9. Mulţumesc pentru respectul pe care România îl manifestă faţă de cetăţenii noştri aflaţi aici.
Am vorbit despre proiecte de educaţie pentru românii din Ucraina, vom continua discuţiile pe toate proiectele care există."
Întrebările presei
Reporter: Aveţi nevoie disperată de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot. Aş vrea să vă întreb, în contextul în care aţi semnat acordul pentru construirea de drone, dacă acesta include şi componente de asistenţă pentru România pe partea de anti-dronă. În contextul în care România s-a angajat de la începutul războiului să vă ajute cu proiectile de 155, a făcut asta? V-a ajutat România cum a promis? V-a ajutat cu rachete interceptoare aferente sistemelor Patriot şi ce aşteptaţi de la România?
Volodimir Zelenski: Detalii despre Patriot nu pot să vă dau, nu pot să vă spun mai multe. La nivel NATO, Ramstein este o formaţie cunoscută. Ultima dată nişte state ne-au promis că ne vor trimite rachete Patriot, nu vreau să spun numele. Am stabilit cu ei să nu fac publice aceste informaţii. Am primit ceva, dar nu tot şi de aceea nu ar fi corect să spun mai mult.
În ceea ce priveşte discuţia de azi, documentele semnate pentru producerea de drone, în principiu sunt chestiuni generale. Ultimul exemplu, cel mai bun: peste 700 de rachete în Orientul Mijlociu au fost folosite în primele 24–36 de ore. Ucraina, în primii patru ani de război, nu a avut atâtea rachete! Dar nu mă plâng.
Şi apoi ni s-au adresat partenerii noştri, pentru că 700–1000 de rachete nu vor ajuta atunci când zboară o mie de drone Shahed. Chiar dacă statele din Orientul Mijlociu sunt bogate, costurile sunt insuficiente. 60–70 de rachete produce cel mai mare producător de rachete pe lună. Numărul de rachete nu va fi suficient pentru a doborî dronele iraniene, mai ales că ruşii ajută. De aceea experienţa noastră, din punctul meu de vedere, este unică şi nimeni nu are o astfel de experienţă.
Problema nu este să ai drone de interceptare, ci să le integrezi, cu soft specific, cu experienţa militarilor noştri.
De aceea aceste detalii, aceste teme, şi mă bucur că deja am făcut primii paşi. Aceste drone vor fi necesare tuturor, nu doar acestei părţi a Europei. Dronele zboară mii de kilometri. Orice stat european poate fi în pericol. De aceea, acest sistem pe care Ucraina l-a dezvoltat va funcţiona la nivel de expert, va fi prezentat partenerilor americani şi ar fi bine să fie dezvoltat şi cu partenerii din Europa.
Reporter: Acordul pentru producerea dronelor în România include şi partea de consiliere a armatei române pentru doborârea dronelor de pe Dunăre?
Zelenski: Acest lucru va depinde de dorinţa părţii române. Azi vorbim de coproducţie şi de capacităţi de producţie. Acest lucru a fost stabilit: România este un partener important. Mulţumim României! Am dovedit că suntem de încredere, buni şi putem dezvolta parteneriate de producţie. În rest, vom fi deschişi pentru parteneriate în domeniul consilierii.
Reporter: Vă rugăm să ne spuneţi, dacă puteţi, dacă documentele semnate astăzi presupun drepturi suplimentare pentru comunitatea de etnici români din Ucraina, faţă de ce au acum, atât pentru majori, cât şi pentru copii, pentru elevi, şi dacă aceste documente permit Bisericii Ortodoxe Române să deschidă structuri bisericeşti în Ucraina şi implicit să accepte acei preoţi care slujesc sub o structură religioasă subordonată Moscovei încă.
Nicuşor Dan: În primul rând, documentul semnat azi, aşa cum am spus, duce nivelul de protecţie al minorităţilor la standardele stabilite de organisme internaţionale, Consiliul Europei. Dacă vorbim de educaţie, pentru că ăsta a fost subiectul, Ucraina are o reformă a educaţiei în care, în linii mari, comasează şcoli şi, din perspectiva acestui document, face o excepţie pentru minorităţi, astfel încât ei, bineînţeles, fiind mai puţini, să poată să-şi desfăşoare în localitatea lor educaţia în limba maternă.
Deci este un exemplu de cum aceste garanţii oferite minorităţilor funcţionează. În ceea ce priveşte biserica, se reasigură posibilitatea de a participa la serviciul religios în limba maternă. Mai departe, pe subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunităţile româneşti participă la serviciul religios, asta nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici.
Reporter: Ce sprijin va primi Ucraina în domeniul energetic?
Volodimir Zelenski: Două interconectoare în domeniul energiei electrice; este convenabil şi pentru România. Două interconectoare, unul mai mare, unul mai mic. Am vrea ca primul să fie gata până la sfârşitul anului; aceasta este dorinţa noastră. Este o problemă de birocraţie, dar sunt convinsă că… cel mare, nu ştiu, e dificil să spun. O parte din gazele pe care nu le va folosi Ucraina vor fi furnizate altor state; avem depozite şi cred că va fi suficient şi pentru alte state. E un proiect de succes.
Am vorbit de depozitele de gaze; bineînţeles, exploatarea gazelor în comun este un proiect important.
Ar trebui să începem partea birocratică deja azi şi cred că vom putea face un mare pas înainte, iar sigur va fi de succes.
Şi diesel – avem mare nevoie de diesel; am vorbit cu dl preşedinte şi am dori foarte mult să avem un răspuns pozitiv în această direcţie, acum când practic ruşii ne distrug toate rezervoarele.
Reporter: Şi aş vrea să ştiu ce planuri de viitor sunt în domeniul energetic.
Nicuşor Dan: Aşa cum a spus domnul preşedinte, regiunea asta avea un mod de a se aproviziona energetic, care a dispărut odată cu 2022, începerea războiului împotriva Ucrainei. Şi atunci, cu cât statele din regiune sunt mai interconectate, cu atât e mai bine pentru ele toate, şi, în sensul ăsta, sunt, de exemplu, cele două interconexiuni pe electric de care a vorbit domnul Preşedinte şi de care se vorbeşte şi în documentele astea. Pe de altă parte, Ucraina este o ţară în război, care, la anumite momente, are necesităţi specifice şi, faţă de aceste necesităţi specifice, şi dacă putem, am ajutat şi vom continua să ajutăm.
Reporter: Ucraina aşteaptă de la Uniunea Europeană o undă verde pentru măcar o primă tranşă din acel sprijin împrumut de 90 de miliarde de euro, proces blocat în continuare de Ungaria. Care sunt căile de ieşire din acest impas în următoarea perioadă până la alegerile maghiare? Şi, de asemenea, având în vedere tensiunile amplificate în spaţiul public şi politic, după decizia de ieri a Parlamentului privind echipamentele defensive americane în România, ce garanţii suplimentare oferiţi românilor că ţara noastră este bine apărată şi protejată şi nu va deveni o ţintă?
Nicuşor Dan: Prima întrebare, şi o chestiune extrem de serioasă. Nu este acceptabil ca o decizie luată de Consiliul European în formulă de 27 - care priveşte o chestiune extrem de serioasă, un împrumut care să permită Ucrainei, pe de o parte, pe parte civilă, şi mai ales pe parte militară, să răspundă la necesităţile pe care le are - nu e acceptabil ca o decizie luată în format de 27 să fie contestată două, sau trei, sau patru săptămâni mai târziu. Asta e prima chestiune. După cum ştiţi, de azi într-o săptămână există o întâlnire a Consiliului European, Ucraina, şi acest subiect specific, este pe agenda întâlnirii.
Comisia Europeană va veni cu mai multe variante juridice pentru a ieşi din acest blocaj, iar România va susţine orice fel de variantă juridică pentru a ieşi din blocaj, pentru că, repet, nu e posibil ca o decizie deja luată să fie pusă în discuţie mai târziu. Legat de a doua întrebare, România a fost sigură, România este sigură, şi, deodată ce aceste capabilităţi, echipamente şi militari americani vor fi în România, România va fi şi mai sigură. E o falsă ipoteză cea de la care porneşte întrebarea şi în care am văzut parte din dezbaterea publică de ieri.
Reporter: România a aprobat solicitarea SUA de a primi echipamente militare în România, dar în România se vorbeşte că astfel de avioane pot fi folosite împotriva Iranului şi România poate deveni o ţintă. Şi întrebarea mea este dacă, împreună cu Ucraina, va apărea încă un punct de tensiune şi dacă va fi nevoie de comasarea unor forţe militare ucrainene la frontiera cu România, ca urmare a acestor situaţii. Această problemă ridică semne de întrebare şi în societatea civilă din România, dacă nu cumva România va deveni o ţintă a Iranului, un duşman al Iranului.
Volodimir Zelenski: Iranul e un aliat al Rusiei. Au furnizat drone Rusiei. În ultimii 2 ani, au furnizat drone şi obuze. Primele drone ştim cum au fost lansate. Operatorii erau din acea ţară din care au venit şi dronele Shahed. Iranul este un aliat al Rusiei şi în documente şi în realitate. În ce priveşte România, e alegerea României, care e membră NATO. Orice forţe suplimentare sunt o consolidare a securităţii. Statele Unite sunt aliaţii României.
Nicuşor Dan: Da, aşa cum am răspuns colegului mai devreme, nu este niciun fel de risc suplimentar. Scutul de la Deveselu există deja în România de mulţi ani, parte din echipamentele astea vin în completarea scutului de la Deveselu, şi o prezenţă suplimentară americană în România e un plus de securitate, nu un minus de securitate.
Vă invităm să urmăriţi materialul video.
