Oana Gheorghiu vrea verificări la instituţia ce administrează activele statului: Nu putem reforma statul dacă acceptăm opacitate şi improvizaţie

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că, în şedinţa de guvern de joi, a solicitat atât sesizarea Corpului de Control al Prim-ministrului pentru verificarea exercitării atribuţiilor legale de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), cât şi sesizarea Curţii de Conturi pentru a evalua activitatea acestei instituţii.

Gheorghiu şi-a justificat decizia afirmând că, luna trecută, a solicitat AAAS “situaţia completă a entităţilor pe care le administrează în numele statului român: participaţii, creanţe, proceduri judiciare - o radiografie a portofoliului. Am trimis spre completare un formular Excel, cu termene şi formule de calcul”.

“Ce am primit înapoi a fost o scrisoare de şapte pagini cu istoricul legislativ al instituţiei începând din anul 1991, un formular completat parţial şi explicaţia că furnizarea unei situaţii centralizate ar presupune - citez – ‘un volum enorm de muncă’, pentru că baza de date nu este actualizată din 2001”, a adăugat vicepremiera pe pagina sa de Facebook.

Potrivit viceprim-ministrei, “nu putem reforma serios statul dacă acceptăm opacitate, improvizaţie şi proceduri care se prelungesc la nesfârşit fără rezultat”.

În continuare, redăm integral postarea Oanei Gheorghiu:

În şedinţa de guvern de astăzi, am solicitat sesizarea Corpului de Control al Prim-ministrului pentru verificarea exercitării atribuţiilor legale de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

De asemenea, am solicitat sesizarea Curţii de Conturi pentru evaluarea activităţii acestei instituţii.

De ce?

Luna trecută, am solicitat AAAS situaţia completă a entităţilor pe care le administrează în numele statului român: participaţii, creanţe, proceduri judiciare - o radiografie a portofoliului. Am trimis spre completare un formular Excel, cu termene şi formule de calcul.

Ce am primit înapoi a fost o scrisoare de şapte pagini cu istoricul legislativ al instituţiei începând din anul 1991, un formular completat parţial şi explicaţia că furnizarea unei situaţii centralizate ar presupune - citez - „un volum enorm de muncă”, pentru că baza de date nu este actualizată din 2001.

Vorbim despre o instituţie care administrează active ale statului de mai bine de 35 de ani.

Am analizat totuşi datele pe care le-am primit. Iată ce arată ele:

- AAAS are în portofoliu 1.260 de înregistrări - peste o mie de entităţi distincte.

- Din acestea, 520 sunt entităţi la care statul este creditor sau acţionar.

- Dar pentru 438 dintre ele - adică 84% - AAAS nu a completat niciun câmp financiar.

Altfel spus:

- nu ştim cât datorează;

- nu ştim cât s-a recuperat;

- nu ştim care este expunerea statului.

Pentru 69% din întregul portofoliu, AAAS nu a raportat niciun demers instituţional.

Pentru aproape 870 de entităţi nu ştim dacă AAAS a făcut ceva - sau nu a făcut nimic.

Din datele parţiale pe care a trebuit să le procesăm manual, rezultă o expunere de 2,765 miliarde de lei şi sume recuperate de 206 milioane de lei. O rată de recuperare de doar 7,48%. Şi aceasta e calculată pe datele disponibile. Cele reale sunt probabil şi mai grave.

- 109 proceduri de insolvenţă depăşesc 5 ani.

- 93 depăşesc 10 ani.

- 30 depăşesc 20 de ani.

În fiecare dintre ele, costurile de procedură se acumulează lunar - onorarii de practicieni, cheltuieli administrative - fără perspectivă realistă de recuperare.

Vreau să fiu clară: pe baza lipsei datelor, este imposibil de stabilit dacă s-a produs sau nu un prejudiciu. Şi aceasta este, în sine, o constatare gravă.

Dincolo de cele două măsuri menţionate la început, am cerut dispunerea unui audit independent, care să cuantifice exact ce s-a pierdut - creanţe prescrise, termene ratate, proceduri menţinute fără sens economic. Al treilea pas, condiţionat de audit este evaluarea oportunităţii menţinerii AAAS în forma sa actuală.

Un stat serios nu poate administra patrimoniul public în această logică a haosului.

Nu poţi pretinde disciplină, eficienţă şi responsabilitate în economie, dacă tocmai instituţia care administrează creanţe şi participaţii în numele statului nu poate prezenta rapid, clar şi complet propria evidenţă.

Nu putem reforma serios statul dacă acceptăm opacitate, improvizaţie şi proceduri care se prelungesc la nesfârşit fără rezultat.

Statul trebuie să ştie exact ce administrează, ce are de recuperat, ce trebuie închis şi cine trebuie să răspundă.