Oana Gheorghiu descrie cum s-a prăbuşit Electrocentrale Craiova: O directoare numită politic şi 162 de milioane de euro din PNRR pierduţi

Vicepremierul Oana Gheroghiu a descris marţi, într-o postare pe Facebook, cum o companie de stat, a cărei directoare a fost numită pe funcţie pe criterii politice, s-a prăbuşit financiar, a pierdut finanţarea europeană, a acumulat datorii uriaşe şi a ajuns în insolvenţă.

Este vorba despre compania Electrocentrale Craiova SA, companie de stat aflată în subordinea Ministerului Energiei şi principalul furnizor de energie termică şi electrică al municipiului Craiova, care a intrat oficial în procedura generală de insolvenţă în decembrie 2025.

Postarea Oanei Gheorghiu:

"De la oportunitate la dezastru: Povestea Electrocentrale Craiova.

În 2023, România avea şansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili.

Ce trebuia făcut?

Trebuiau organizate licitaţiile, trebuia începută construcţia şi trebuiau respectate termenele.

Ce s-a făcut?

Licitaţiile au fost anulate şi niciun constructor nu a vrut să îşi asume proiectul în condiţiile create.

Care a fost rezultatul?

România a pierdut finanţarea de 162 milioane Euro.

Ce s-a întâmplat?

- datoriile companiei au explodat de la 250 milioane Lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an;

- compania a pierdut 433 milioane lei într-un singur an;

- instalaţiile, vechi de peste 40 de ani, s-au degradat şi mai mult;

- iarna trecută, zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.

Cum s-a întâmplat?

Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experienţă tehnică directă în energie.

Sub managementul politic, compania s-a prăbuşit financiar, a pierdut finanţarea europeană, a acumulat datorii uriaşe şi a ajuns în insolvenţă (decembrie 2025).

Şi Apoi?

După ce compania a intrat în insolvenţă, aceeaşi persoană numită politic ca directoare a fost numită ca administrator special. Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o „salveze”.

În plus, deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane Lei (aproape 120 milioane Euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi.

Pe scurt: bani europeni pierduţi, oameni rămaşi fără căldură, companii prăbuşite.

Reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi."