Oamenii de cultură iau atitudine. Iohannis, Orban şi Aurescu, chemaţi să se poziţioneze pe tema Belarus
Protest în Belarus împotriva lui Lukașenko (facebook.com/D.Alaiba)
Peste 200 de personalităţi din România, artişti şi oameni de cultură, reprezentanţi ai mai multor ONG-uri adresează o scrisoare deschisă Preşedintelui, Premierului şi Ministrului de Externe, prin care cer o poziţie fermă în susţinerea societăţii civile şi drepturilor omului în Belarus.
Printre semnatari se numără scriitorul şi fostul ministru de Externe Andrei Pleşu, scriitorii Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Mihai Şora, Radu Paraschivescu, istoricii Armand Goşu şi Andrei Ursu, numeroşi actori între care Marius Manole, Tudor Chirilă, regizorii Cristian Mungiu, Mihai Măniuţiu, Adina Pintilie, Alexandru Solomon, Radu Jude, dar şi foşti deţinuţi politic precum Radu Filipescu şi Ştefan Niculescu-Maier. Mai multe organizaţii precum Grupul pentru Dialog Social, Expert Forum şi PEN România s-au alăturat apelului, informează, într-un comunicat de presă, Make a Point România.
Semnatarii scrisorii mai cer deschiderea unor canale oficiale de comunicare cu Svetlana Tihanovskaia şi Consiliul de Coordonare din Belarus; transmiterea clară a poziţiei de nerecunoaştere ca preşedinte ales a lui Alexandr Lukaşenko; stabilirea unui termen pentru transferul de putere, prin dialog, de la fostul preşedinte şi actualul uzurpator al puterii în Republica Belarus, Alexandr Lukaşenko, la opoziţie, iar dacă acest transfer de putere nu este posibil, recunoaşterea Svetlanei Tihanovskaia ca preşedinte interimar până vor avea loc alegerile libere.
"Dacă Alexandr Lukaşenko va refuza dialogul şi va continua să răspundă prin forţă, vă rugăm să luaţi în calcul retragerea acreditării Ambasadorului Republicii Belarus în România, în semn de protest pentru evenimentele sângeroase de pe tot cuprinsul Republicii Belarus şi, dacă regimul Lukaşenko continuă represiunea împotriva propriilor cetăţeni şi nu este deschis la dialog cu societatea din Belarus, încetarea relaţiilor diplomatice", transmit semnatarii.
”Românii au trăit o revoluţie sângeroasă şi nu sunt străini nici de represiuni recente ale protestelor paşnice, cum ar fi cele din 10 august 2018, cu exact doi ani înainte de evenimentele din Belarus”, se arată în scrisoarea adresată preşedintelui şi premierului.
”Mai mult decât atât, aceleaşi metode de tortură descrise de cetăţenii încarceraţi în Belarus (cum ar fi, de exemplu, cei forţaţi să treacă încolonaţi printre membrii forţelor de ordine care, din dreapta şi din stânga, îi lovesc cu bastoane de cauciuc) au fost descrise şi de cetăţeni români arestaţi în timpul Revoluţiei din 1989. Aşadar, România nu trebuie să stea deoparte când poporul bielorus are nevoie de solidaritate internaţională”, se arată în comunicatul remis Epoch Times.
Tot astăzi, 24 august, la ora 19:00, pe Turnul de Artă de la Centrul Cultural Make a Point din Pantelimon, Morarilor nr. 1, se va înălţa steagul de 8m/2m alb-roşu-alb, simbolul Revoluţiei Bieloruse.
Redăm integral scrisoarea transmisă preşedintelui şi premierului:
"Cerem o poziţie fermă în susţinerea societăţii civile şi a drepturilor omului în Belarus din partea Statului Român
24 august 2020
Stimate Domnule Preşedinte Klaus Iohannis,
Stimate Domnul Premier Ludovic Orban,
Stimate Domnule Ministru al Afacerilor Externe Bogdan Aurescu
Românii au trăit o revoluţie sângeroasă şi nu sunt străini nici de represiuni recente ale protestelor paşnice, cum ar fi cele din 10 august 2018, cu exact doi ani înainte de evenimentele din Belarus. Mai mult decât atât, aceleaşi metode de tortură descrise de cetăţenii încarceraţi în Belarus (cum ar fi, de exemplu, cei forţaţi să treacă încolonaţi printre membrii forţelor de ordine care, din dreapta şi din stânga, îi lovesc cu bastoane de cauciuc) au fost descrise şi de cetăţeni români arestaţi în timpul Revoluţiei din 1989. Aşadar, România nu trebuie să stea deoparte când poporul are nevoie de solidaritate internaţională.
Tocmai de aceea ne aşteptăm ca Preşedintele şi Guvernul nostru să aibă o poziţie fermă în sprijinul drepturilor fundamentale ale bieloruşilor, precum alegeri libere şi corecte, încetarea torturii şi a tratamentelor degradante, proces echitabil, în contextul în care, după alegerile prezidenţiale din 9 august 2020, teroarea a fost dezlănţuită de către regimul ilegitim condus de Alexandr Lukaşenko în Belarus împotriva propriilor cetăţeni paşnici.
Reprezentanţi ai mai multor ONG-uri, membri şi reprezentanţi ai societăţii civile, artişti şi oameni de cultură, răspundem apelului adresat comunităţii artistice internaţionale de către Svetlana Sugako şi Nadia Brodskaia, directoare ale teatrului BFT (Belarus Free Theatre), arestate în 9 august 2020 şi încarcerate în condiţii inumane, şi al căror teatru, deşi aplaudat şi premiat în lumea liberă, este scos în afara legii în ţara lor. Apelul artistelor poate fi găsit aici:
https://www.facebook.com/nikolai.khalezin/videos/10222574735459249
iar o relatare detaliată a tratamentului inuman la care au fost supuse artistele se găseşte în:
Teatrul Naţional Yanka Kupala, Corul Filarmonicii Naţionale, Opera Naţională, Galeria Naţională de Artă şi mulţi artişti din Belarus s-au alăturat protestelor sau au intrat în grevă, iar repercusiunile nu au încetat să apară. De exemplu, Paval Latuşko, fost Ministru al Culturii şi actual membru al Consiliului de Coordonare din Belarus, a fost demis din funcţia de director al Teatrului Yanka Kupala.
Prin această scrisoare deschisă vă solicităm să interveniţi urgent, onest şi ferm prin toate canalele şi mijloacele de care dispuneţi în sprijinul cetăţenilor din Belarus, care în aceste zile demonstrează paşnic, în număr foarte mare, în întreaga ţară. Am urmărit declaraţia de presă din 19 august a Domnului Preşedinte Klaus Iohannis şi ne bucurăm să ştim că acesta s-a aliniat poziţiei oficiale a Uniunii Europene care a solicitat „încetarea imediată a violenţelor şi eliberarea persoanelor reţinute ilegal”, arătând că „este necesară investigarea transparentă a tuturor abuzurilor, iar cei vinovaţi să fie traşi la răspundere”.
Din nefericire, în contextul derulării rapide a evenimentelor în Belarus, această poziţie nu mai este suficientă întrucât, după câteva zile de acalmie, în care forţele de ordine fidele lui Alexandr Lukaşenko nu au mai bătut şi arestat, iar o parte dintre cetăţenii deţinuţi ilegal au fost eliberaţi, sunt semne foarte clare că se dezlănţuie din nou teroarea pe străzile din Belarus, lucru de altfel anunţat în mod public de însuşi dictatorul din Belarus în discursul lui ameninţător din 19 august.
Scene de bătaie şi reţineri care au fost postate din nou prin reţeaua Telegram, pe canale precum Nexta Live (t.me/nexta_live), Radio Svaboda (t.me/radiosvaboda) sau Free Belarus News (t.me/free_belarus_news), sunt greu de privit. Represiunea e pur şi simplu barbară, sălbatică. Protestatari paşnici, jurnalişti sau simplii trecători sunt ridicaţi, bătuţi în plină stradă si băgaţi în autobuze care îi transportă în diverse centre de detenţie, unde sunt iar bătuţi, torturaţi. În celule pentru câţiva inşi sunt înghesuiţi zeci de arestaţi, fără mâncare, apă sau asistenţă medicală. După eliberarea unora dintre prizonieri, rapoartele şi mărturiile medicilor care semnalează zeci de violuri la care au fost supuşi în arest atât femei, cât şi bărbaţi din Belarus, nu lasă urme de îndoială.
Reprezentanţi ai protestatarilor dispar de la domiciliu şi nimeni nu mai ştie nimic despre ei. Dmitri Kudelevici, de exemplu, membru al comitetului de grevă al întreprinderii de îngrăşăminte Belaruskali, din Salihorsk, sau Evgheni Bohvalov, organizator al grevei de la Întreprinderea de Automobile Minsk, au fost arestaţi în ultimele zile. Unii dintre cei reţinuţi au fost eliberaţi între timp, apoi arestaţi din nou.
Dar bestialitatea regimului Lukaşenko nu s-a oprit la tortură. Numărătoarea celor care îşi pierd viaţa este departe de a se fi oprit. Moartea lui Ghenadi Şutov, din Brest, tocmai a fost anunţată într-o declaraţie seacă a autorităţilor: „Raportăm cu regret că, pe 19 august, cetăţeanul Republicii Belarus Ghenadi Şutov a murit.”
Despre Aleksandr Taraikovski, de 34 de ani, care şi-a pierdut viaţa, împuşcat pe 10 august, autorităţile susţin mincinos că avea material explozibil în mână, dar imaginile publicate de Associated Press arată clar că el protesta paşnic, cu mâinile goale, şi a fost împuşcat de la o distanţă mică.
Există dovezi suficiente, adunate de grupuri de opoziţie şi observatori independenţi, care arată că este exclusă varianta ca Alexandr Lukaşenko să fi câştigat alegerile. De asemenea, există destule dovezi că preşedintele ales al poporului bielorus este Svetlana Tihanovskaia. Protestele a sute de mii de cetăţeni bieloruşi din toate categoriile sociale, în întreaga ţară, care îşi riscă locul de muncă, integritatea fizică şi viaţa, vin să întărească acest rezultat. Dovezile sunt dintre cele mai diverse, de la exit-poll-uri independente şi secţii de vot de pe tot cuprinsul ţării, care au publicat cu curaj rezultate reale ale alegerilor, până la cele peste un milion de voturi înregistrate online. Asta în contextul în care chiar şi mărturii oneste şi curajoase despre simpla prezenţă într-o comisie electorală din Belarus pun viaţa cetăţenilor în pericol: Konstantin Şişmako, de 29 de ani, care a refuzat să semneze protocolul mincinos la secţia din care făcea parte, a fost găsit mort într-o pădure, pe 19 august.
Facem un apel, prin această scrisoare deschisă, să luaţi atitudine prin acţiuni urgente şi ferme, precum
-
deschiderea unor canale oficiale de comunicare cu Svetlana Tihanovskaia şi Consiliul de Coordonare din Belarus;
-
transmiterea clară a poziţiei de nerecunoaştere ca preşedinte ales a lui Alexandr Lukaşenko;
-
stabilirea unui termen pentru transferul de putere, prin dialog, de la fostul preşedinte şi actualul uzurpator al puterii în Republica Belarus, Alexandr Lukaşenko, la opoziţie, iar dacă acest transfer de putere nu este posibil, recunoaşterea Svetlanei Tihanovskaia ca preşedinte interimar până vor avea loc alegerile libere;
-
dacă Alexandr Lukaşenko va refuza dialogul şi va continua să răspundă prin forţă, vă rugăm să luaţi în calcul retragerea acreditării Ambasadorului Republicii Belarus în România, în semn de protest pentru evenimentele sângeroase de pe tot cuprinsul Republicii Belarus şi, dacă regimul Lukaşenko continuă represiunea împotriva propriilor cetăţeni şi nu este deschis la dialog cu societatea din Belarus, încetarea relaţiilor diplomatice.
Urmând exemplul altor state est-europene, România trebuie să fie gata să îşi deschidă graniţele pentru cetăţeni bieloruşi dacă situaţia umanitară o cere şi să acorde vize, în regim de urgenţă, pentru cetăţenii bieloruşi persecutaţi de actualul regim.
În lipsa unei poziţii ferme din partea României, ne facem părtaşi la tragedia poporului bielorus. Atât noi, cât şi Guvernul nostru, trebuie să apărăm valorile europene prin declaraţii publice, oneste, care nu trebuie autocenzurate de frica unui dictator.
În speranţa că mesajul nostru nu va rămâne fără ecou,
Semnează:
Ada Gales, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Adi Tudose, fotograf
Adrian Cioflâncă, istoric (CNSAS, CSIER)
Adrian Niculescu, SNSPA, vice-presedinte al IICCMER
Alex Călin, actor Teatrul Excelsior
Axel Moustache, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Alexandru Matei, scriitor
Alexandru Solomon, regizor de film
Ana Blandiana, scriitoare
Ana Ioana Macaria, actriţă Teatrul Bulandra
Anca Damian, producător şi regizor de film, scenarist, manager cultural (Asociaţia Română a Femeilor în Cinema)
Anca Oroveanu, istoric de artă
Andreea Nae, producător delegat, Departamentul de Comunicare al Teatrului Naţional Bucureşti
Andrei Creţulescu, regizor de film şi scenarist
Andrei Oişteanu, cercetător, Academia Română
Andrei Ujică, regizor de film
Angela Furtună, scriitoare
Armand Goşu, istoric
Brânduşa Mircea, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Brînduşa Palade, profesor asociat, SNSPA
Camelia Doru, preşedinte Fundaţia ICAR
Carmen Lidia Vidu, regizor de teatru
Cassian Maria Spiridon, scriitor
Călin Vlăsie, scriitor
Cătălin Moise, regizor de film
Ciprian Ciocan, director executiv, Fundaţia Comunitară Sibiu
Claudiu Bleonţ, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Constantin Dogioiu, actor Teatrul Bulandra
Corina Bernic, scriitoare şi traducătoare
Cosmin Costinaş, director Para Site Art Centre, Hong Kong
Cosmina Olariu, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Cristian Mungiu, regizor de film
Cristina Lilienfeld, coregraf, director artistic al Asociaţiei Pentru Teatru şi Carte PETEC
Dan Grigore, muzician
Dan Stanciu, scriitor
Denisa Comănescu, editoare şi poetă
Doina Jela, scriitoare, Membru Fondator AZIR/AEJ
Dragoş Ciulinaru, sociolog Make a Point
Emil Moise, Preşedinte Asociaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă
Florentina Tilea, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Florin Iaru, scriitor
Gabriel Andreescu, director, Noua Revistă de Drepturile Omului
Gabriela Hamzescu, departamentul comunicare Teatrul Naţional Bucureşti
Gelu Vlaşin, poet şi eseist
Gheorghe Ardeleanu, scriitor
Iaromira Popovici, jurnalistă
Ioan Matiuţ, poet
Ioana Nicolae, scriitoare
Irina Cojar, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Irina Movilă, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
István Teglás, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Lari Gerogescu, Teatrul Naţional Bucureşti
Lia Faur, scriitoare
Ligia Soare, traducătoare
Liviu Antonesei, scriitor
Liviu Tofan, jurnalist
Lucian Nastasa-Kovács, istoric, Cluj
Luiza Şora, scriitoare
Magda Cârneci, membru al Comitetului Director al PEN România şi al GDS
Marian Coman, prozator şi jurnalist
Marina Palii, actriţă
Marius Boeriu, Preşedinte, Asociaţia 15 noiembrie 1987 Braşov
Mădălina Roşca, regizor de film, manager cultural - Make a Point
Melinda Boros, producător de film
Mihaela Michailov, dramaturg
Mihai Calotă, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar emerit (UAIC, Iaşi)
Mihai Şora, filozof şi eseist
Mihai Mitrică, producător, manager cultural
Mona Petre, artist vizual, fondatoare Ierburi Uitate şi Grădina Istorică
Monika Tompos, Asociaţia Develop Sibiu
Mircea Kivu, sociolog
Natalia Călin, actriţă Teatru Naţional Bucureşti
Nicolae Coande, scriitor
Ovidiu Cuncea, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Péter Demény, scriitor şi traducător
Petre M. Iancu, jurnalist, Deutsche Welle
Radu F. Alexandru, dramaturg
Radu Paraschivescu, scriitor
Radu Polizu, FlyingMonk Films
Radu Ulmeanu, scriitor
Raluca Grosescu, cercetător
Răzvan Orăşanu, preşedinte Asociaţia Ţine de Noi
Richard Bovnoczki, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Romaniţa Iordache, cercetătoare de drepturile omului, copreşedintă ACCEPT
Ruxandra Cesereanu, scriitoare
Sabin Orcan, jurnalist
Silvia Călin, coregrafă
Simona Sterca, arhitect
Smaranda Enache, copreşedintă Liga Pro Europa
Sorin Ioniţă, EFOR
Sorina Tomuleţiu, artist vizual
Ştefan Niculescu-Maier, inginer, jurnalist, fost deţinut politic
Toma Peiu, cineast, doctorand la University of Colorado Boulder
Vasile Igna, scriitor
Victoria Milescu, poetă şi critic literar
Virgil Ştefan Niţulescu, Manager Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Vlad Ilicevici, producător şi regizor de film, manager cultural
Vladimir Tismăneanu, profesor University of Maryland
Organizaţii semnatare:
Expert Forum
Fundaţia ICAR
Make a Point
PEN România
