Numărul deţinuţilor aflaţi în închisorile din România a scăzut puternic în ultimii 10 ani. Avocat: Am mai împrumutat şi altora

Numărul deţinuţilor din închisorile din România a scăzut vertiginos în ultimul deceniu, arată datele transmise de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) pentru Ziare.com. Mai exact, cu aproape o treime.

Potrivit datelor ANP, în 2023, numărul mediu al deţinuţilor din penitenciarele din România era de aproximativ 23.000. În 2014, aproape 32.000 de persoane se aflau în spatele gratiilor.

Profesorul Andrei Săvescu, avocat specializat în drept penal, a discutat cu Ziare.com pe marginea acestui subiect:

“Fără a fi specialist în criminologie, cred că principala explicaţie a scăderii numărului deţinuţilor din penitenciare în ultimii 30 de ani este modificarea mediului social, care s-a transformat dintr-un mediu mai degrabă opresiv într-un mediu mai degrabă suportiv”.

La rândul său, Toni Neacşu, avocat şi fost judecător, a declarat că, în opinia sa, este vorba despre un cumul de factori:

“Cauzele reducerii numărului de deţinuţi din penitenciarele româneşti, adică acele persoane condamnate definitiv, sunt complexe şi sunt atât de natură judiciară, cât şi de natură socio-economice generale. România însăşi este alta decât cea de acum 10, 15, 20 de ani şi este normal ca acest lucru să se reflecte şi în populaţia penitenciară. Din punctul meu de vedere, ca practician, cea mai importantă cauză stă în modificarea politicii penale care a avut loc în 2014, prin introducerea unui nou Cod penal.

De exemplu, până în 2014, peste 40% din totalul deţinuţilor erau pentru infracţiuni contra patrimoniului, de furt şi furt calificat. Vechiul Cod penal prevedea pedepse drastice pentru acest tip de infracţiuni, de până la 12 ani sau 15 ani. Penitenciarele erau pline de hoţi, fie ei mărunţi sau nu, recidivişti sau nu (...) Şi în cazul altor infracţiuni au avut loc mutaţii similare”.

De asemenea, Neacşu a atenţionat că numărul mai mic de infractori aflaţi în detenţie este determinat şi de faptul că mulţi dintre cei predispuşi la fapte penale au plecat în străinătate.

“Alte cauze ţin atât de scăderea generală a populaţiei, cât şi de fenomenul migraţiei. Pur şi simplu am mai împrumutat şi altora prin Europa din infracţionalitatea noastră măruntă şi aceştia nu ajung întotdeauna nici să fie prinşi nici să fie returnaţi acasă. De asemenea, este importantă şi schimbarea unor mentalităţi în instanţele noastre, judecătorii aplicând mai uşor acum măsuri alternative la executarea propriu-zisă a pedepsei prin izolare în penitenciar”, a continuat avocatul. Mai multe detalii aici.