Nu se întrevede o ieşire din criză, scrie Le Courrier des Balkans despre alegerile din România

Coaliţia premierului Ponta pare a avea asigurată o largă victorie în cadrul scrutinului legislativ de duminică, însă criza politică pe care o cunoaşte România nu va fi, totuşi, soluţionată. Ce va face preşedintele Traian Băsescu, singurul abilitat să-l numească după aceea pe şeful guvernului? Va risca lovitura de forţă numindu-l pe unul dintre apropiaţii săi, îl va numi din nou în funcţie pe duşmanul său jurat Victor Ponta, sau va încerca să facă să se rupă coaliţia guvernamentală? - se întreabă portalul francofon Le Courrier des Balkans.

Sfârşit de campanie electorală pentru legislativele de duminică din România. Un număr de 137 de senatori şi 315 deputaţi vor fi aleşi prin scrutin majoritar, în colegii uninominale. Candidaţii îşi şlefuiesc ultimele discursuri. În timp ce atacurile se înteţesc, mobilizarea politică a românilor rămâne foarte slabă, comentează sursa citată.

Circa treizeci de partide şi alianţe participă la scrutin, însă foarte puţine au şanse reale de a obţine un loc în parlament. Adevărata bătălie se duce între Alianţa România Dreaptă (ARD), al cărei principal partener este Partidul Democrat Liberal (PDL), apropiat preşedintelui Traian Băsescu, şi Uniunea Social Liberală (USL), o coaliţie condusă de premierul Victor Ponta.

Alţi doi pretendenţi importanţi sunt Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD), fondat de magnatul media eponim, şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), care reprezintă această minoritate etnică destul de numeroasă, mai ales în regiunea Transilvaniei.

Temele de campanie

În absenţa unei dezbateri politice substanţiale, campania electorală s-a făcut mai mult pe sloganuri facile decât pe adevărate programe. Pe agenda (aproape a) tuturor candidaţilor: intrarea României în spaţiul Schengen, adoptarea euro, favorizarea creşterii economice, mărirea salariilor şi a pensiilor şi lupta împotriva corupţiei. Acestea fiind spuse, există diferenţe majore în ceea ce priveşte modul de a îndeplini aceste obiective.

Candidaţii ARD sunt mult mai prudenţi în promisiunile economice. Ei insistă însă asupra apărării instituţiilor anticorupţie create în România în ultimii opt ani. Critica la adresa actualului guvern condus de Victor Ponta se bazează mai ales pe marele număr al miniştrilor săi consideraţi 'incompatibili' de către Agenţia Naţională de Integritate.

La rândul său, premierul Victor Ponta este un critic acerb al măsurilor de austeritate întreprinse de predecesorul său (din PDL). Promisiunea sa: creştere economică bazată pe 'mai multe locuri de muncă, investiţii şi fondurile europene, mai puţine taxe şi împrumuturi şi mai puţină birocraţie'.

Partidul lui Dan Diaconescu, la rândul său, se angajează să obţină mai multe locuri de muncă şi reduceri de impozite şi să le ofere o primă de 20.000 de euro întreprinzătorilor care pornesc o nouă afacere.

Favoriţii

Toate sondajele de opinie indică USL ca favorită. Potrivit studiilor realizate de CSOP şi IMAS, Uniunea lui Victor Ponta va câştiga cu un procentaj cuprins între 48 şi 57% din voturi. ARD pro-Băsescu ar urma să primească între 16 şi 24%, iar PP-DD este cotat cu 14%-16%. UDMR are o şansă infimă de a intra în Parlament: sondajele de opinie indică 5,5% din voturi, cel mai scăzut procentaj din istoria acestui partid.

O mare provocare a alegerilor este participarea românilor la scrutin. Sociologii avertizează că mobilizarea este în scădere şi că însăşi vremea va fi un 'agent' electoral, mai ales în zonele izolate ale ţării, unde oamenii nu vor ieşi să voteze în caz de ninsoare abundentă.

Miză majoră: desemnarea prim-ministrului

Uniunea Social Liberală a lui Victor Ponta are toate şansele de a câştiga alegerile parlamentare de duminică. Însă cine va fi viitorul prim-ministru? Aceasta este întrebarea care preocupă cel mai mult acum, la sfârşit de campanie electorală. Constituţia îl obligă pe preşedinte să numească, după consultarea formală a partidelor parlamentare, un prim-ministru din cadrul partidului care a câştigat alegerile. Prin urmare, de la USL. Uniunea Social Liberală afirmă deja acest lucru prin intermediul mai multor reprezentanţi: candidatul pentru postul de premier va fi şeful PSD, Victor Ponta. Însă preşedintele ţină să facă uz de dreptul său exclusiv de a-l numi pe şeful guvernului.

Traian Băsescu - în coabitare şi în război permanent cu Victor Ponta de la tentativa eşuată de destituire a preşedintelui din această vară - nu pare a vrea să-i încredinţeze această înaltă funcţie. La sfârşit de mandat, preşedintele ar fi dorit o persoană mai puţin agresivă şi, mai ales, mai credibilă pentru acest post: un om dintr-un partid apropiat, chiar un tehnocrat capabil să strângă o echipă competentă. Marja sa de manevră nu este însă prea mare. Ce poate face el pentru a evita numirea lui Victor Ponta? - se întreabă portalul.

Opţiunile preşedintelui

El poate forţa nota, numind un lider al opoziţiei apropiate lui, însă parlamentul ar putea refuza validarea unui astfel de candidat. Dacă parlamentul respinge două candidaturi supuse de preşedinte, Camerele sunt dizolvate şi urmează să aibă loc alegeri anticipate. Un risc pe care noii parlamentari nu vor dori, probabil, să şi-l asume.

Însă Băsescu mai poate, eventual, să numească un membru obscur al USL, un premier 'acceptabil' în sensul Constituţiei, însă fără profil politic şi fără autoritate în interiorul coaliţiei. Sau, pentru a se răzbuna pentru lovitura de stat din iunie, să se înţeleagă cu unul dintre disidenţii taberei guvernamentale.

Numele vehiculate în presă: primarul sectorului 1 al Bucureştiului, Andrei Chiliman (liberal), şeful Serviciului Român de Informaţii, George Maior (PSD), sau fostul ministru de interne Ioan Rus (PSD). Aceşti politicieni sunt oameni grei în partidele lor şi fiecare dintre ei a avut conflicte mai mult sau mai puţin ascuţite cu şeful guvernului. 'Duşmanii duşmanilor mei sunt prietenii mei' - şi-ar putea spune Traian Băsescu. Dacă el joacă această carte, nu este exclus ca un liberal să formeze o majoritate rupând cu USL şi ducând parlamentarii ei spre blocul aleşilor ARD şi ai altora (PP-DD).

La rândul său, Victor Ponta poate să joace cartea unui nou referendum pentru destituirea preşedintelui Băsescu, foarte slăbit şi în criză de credibilitate. Dacă nu va fi numit premier în pofida sprijinului popular de care se bucură coaliţia sa, el va face să înceapă procedurile. Cu atât mai mult cu cât, de această dată, liderii europeni care mai înainte îl apăraseră pe preşedinte nu vor mai avea argumente să o facă.

Încă o dată, configuraţia viitorului guvern nu depinde prea mult de rezultatele scrutinului. Scorul este cunoscut (sau aproape). Nu vor fi surprize la ieşirea de la urne - ci la intrarea în guvern. Jocurile nu sunt, aşadar, făcute.