"Nu aveam nicio idee" - Oficiali ai Pentagonului, şocaţi de anularea bruscă a misiunii americane din Polonia

Decizia de ultim moment a lui Pete Hegseth de a anula desfăşurarea a 4.000 de soldaţi în Polonia i-a luat prin surprindere pe angajaţii Pentagonului şi pe aliaţii europeni — cel mai recent exemplu al unei mutări bruşte de personal din partea secretarului Apărării care a surprins deopotrivă ambele maluri ale Atlanticului.

Nu era clar exact de ce Hegseth a emis ordinul, potrivit a trei oficiali din domeniul apărării familiarizaţi cu situaţia. Preşedintele Donald Trump şi-a exprimat în repetate rânduri furia şi frustrarea faţă de aliaţii europeni pentru eşecul lor de a contribui la războiul cu Iranul, deşi Trump a numit Polonia un „aliat-model” pentru nivelul ridicat al cheltuielilor sale de apărare.

Decizia a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât trupele şi echipamentele începuseră deja să sosească în ţară. Aceasta a provocat noi valuri de anxietate în capitalele europene şi în interiorul Pentagonului, joi, privind posibilitatea ca astfel de măsuri să încurajeze Rusia — şi care aliat ar putea deveni următoarea ţintă.

„Nu aveam nicio idee că urma să se întâmple asta”, a spus unul dintre oficialii americani, citat de POLITICO, adăugând că oficialii europeni şi americani şi-au petrecut ultimele 24 de ore vorbind la telefon pentru a înţelege decizia şi pentru a afla dacă urmează şi alte surprize.

Măsura urmează anunţului făcut de Hegseth luna aceasta potrivit căruia Pentagonul va retrage 5.000 de soldaţi de la bazele din Germania. Însă acea decizie a pus în aplicare o ameninţare formulată de Trump după ce cancelarul german Friedrich Merz a spus că Statele Unite „se umilesc” prin conflictul din Iran.

Cei 4.000 de soldaţi din Texas se pregăteau să plece într-o rotaţie planificată de nouă luni în Polonia, care include antrenamente cu aliaţii NATO, când a venit ordinul de oprire.

Anularea acestei misiuni de rutină este deosebit de neobişnuită, având în vedere că trupele americane staţionate pe continent reprezintă un factor-cheie de descurajare pentru Rusia. Trump a insistat că Europa va trebui să se descurce singură — chiar în timp ce critica opoziţia aliaţilor faţă de conflictul cu Iranul — iar acest ultim ordin sugerează că preşedintele este serios în privinţa reducerii prezenţei americane pe continent.

Rolul Armatei în Europa „ţine în totalitate de descurajarea ruşilor, protejarea intereselor strategice ale Americii şi reasigurarea aliaţilor. Iar acum, un activ foarte important care urma să facă parte din această descurajare a dispărut”, a declarat generalul-locotenent Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA în Europa.

Casa Albă a redirecţionat întrebările către Pentagon, care a apărat măsura ca fiind rezultatul unui proces atent analizat.

„Decizia de retragere a trupelor urmează unui proces cuprinzător, pe mai multe niveluri, care include perspectivele liderilor-cheie din [armata SUA în Europa] şi din întregul lanţ de comandă. Aceasta nu a fost o decizie neaşteptată, luată în ultimul moment”, a declarat purtătorul de cuvânt interimar al Pentagonului, Joel Valdez.

Însă strategia mai amplă rămâne neclară. Retragerea din Germania se află încă în faza de planificare, potrivit a doi oficiali americani familiarizaţi cu situaţia, care, la fel ca alţii, au primit anonimat pentru a discuta conversaţii interne. Este vorba despre o reducere relativ minoră a celor 38.000 de soldaţi americani aflaţi în ţară, dar transmite un semnal aliaţilor europeni că ar putea plăti un preţ pentru faptul că îşi exprimă public dezacordul cu Casa Albă.

„Polonezii cu siguranţă nu l-au criticat niciodată pe preşedintele Trump şi fac toate lucrurile pe care ar trebui să le facă aliaţii buni. Şi totuşi, se întâmplă asta”, a spus Hodges.

Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Oficialii polonezi au apelat la reţelele sociale fie pentru a apăra decizia, fie pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de impactul acesteia asupra alianţei. Unii sperau că Armata va înlocui această prezenţă rotativă a trupelor cu una permanentă deja desfăşurată în Europa. Alţii au încercat să minimizeze impactul potenţial.

„Această chestiune nu priveşte Polonia”, a declarat viceprim-ministrul polonez Władysław Kosiniak-Kamysz într-o postare pe reţelele sociale.

„Ea este legată de realinierea anunţată anterior a unei părţi a forţelor militare americane din Europa”, făcând referire la eforturile în curs ale SUA de reevaluare a trupelor americane de pe continent.

Pentagonul a efectuat recent o analiză a prezenţei trupelor americane la nivel global, deşi nu este de aşteptat ca aceasta să fie făcută publică. Oficialii au indicat că studiul nu prevede o retragere majoră a trupelor din Europa. Însă un alt document-cheie publicat anul acesta, Strategia Naţională de Apărare, promite să aloce mai multe resurse militare în alte regiuni şi să lase securitatea Europei în sarcina statelor europene.

Pentagonul a anunţat în octombrie că nu va înlocui o brigadă a Armatei programată să părăsească România la sfârşitul anului trecut, o decizie care i-a frustrat pe susţinătorii unei politici dure în domeniul apărării din Congres.

„Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru securitatea Europei şi un mod profund perturbator de a transfera responsabilitatea către europeni. Pentru aliaţii aflaţi lângă Rusia, va trebui să le schimbe calculele”, a declarat Joel Linnainmäki, fost oficial finlandez.

Însă unii membri ai alianţei au încercat să minimizeze impactul faptului că brigada americană nu a mai ajuns în Polonia. Un oficial NATO de rang înalt a spus că forţele rotative, precum desfăşurarea trupelor americane în Polonia, nu fac parte din planurile pe termen lung ale alianţei de consolidare a unei prezenţe militare pe continent capabile să descurajeze Rusia.

„Ştim că SUA lucrează la ajustarea poziţionării sale în Europa. Şi vedem deja o prezenţă sporită pe flancul estic din partea Canadei şi Germaniei, toate acestea contribuind la o NATO mai puternică în ansamblu”, a spus oficialul.

El a adăugat că Franţa şi Germania au împreună 5.000 de soldaţi pe flancul estic al NATO, număr care va creşte cu câteva mii până la sfârşitul anului viitor.