Nu antenelor de telefonie mobilă lângă şcoli, spitale şi cămine de bătrâni

Deputata PNL Diana Tuşa a depus joi, în Parlament, un proiect legislativ care prevede o distanţă minimă de 500 metri între reţelele de comunicaţii electronice care realizează procesarea şi transportul semnalelor prin suport electromagnetic şi unităţile de învăţământ, sanitare sau centre de plasament.

Propunerea legislativă modifică legea 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice şi are un articol unic ce prevede că "amplasarea pe proprietăţile publice sau private a reţelelor de comunicaţii electronice care realizează procesarea şi transportul semnalelor prin suport electromagnetic se face la o distanţă de minim 500 de metri faţă de unităţile de învăţământ, unităţile sanitare, centrele de plasament şi căminele de bătrâni".

Intiatiativa vine în contextul "în care România are cea mai permisivă legislaţie din lume privind instalarea reţelelor de comunicaţii electronice sau a elementelor de infrastructură aferente susţinerii acestora". În aceste condiţii, se impune introducerea unor prevederi legale care să impună obligativitatea asigurării unei distanţe minime între unităţile de învăţământ, centrele de plasament, căminele de bătrâni şi unităţile sanitare faţă de reţelele de comunicaţii electronice care realizează procesarea şi transportul semnalelor prin suport electromagnetic, arată Diana Tuşa în expunerea de motive a proiectului legislativ.

"Din păcate, spre deosebire de alte state europene, în România antenele GSM se amplasează adesea în imediata vecinătate a acestor unităţi, iar prezentul proiect de lege îşi propune, astfel, să protejeze copiii, pacienţii şi vârstnicii de câmpurile electromagnetice neionizante generate de antenele GSM", susţine deputata PNL, adăugând că autorităţile trebuie să protejeze, înainte de toate, cetăţenii, contra riscului şi prejudiciilor cauzate de expunerea la câmpurile electromagnetice.

"Considerăm, în acest sens, că nu trebuie întârziată luarea de măsuri care să vizeze prevenirea unui risc de afectare gravă şi ireversibilă asupra sănătăţii unor categorii de persoane, considerate a fi cele mai vulnerabile la aceste câmpuri electromagnetice", precizează Diana Tuşa.

Deputata reaminteşte că încă din octombrie 2002, un număr de 59 de doctori au semnat Apelul de la Freiburg, Germania, în care se arată efectul câmpurilor electromagnetice emise de telefonia mobilă de a determina o creştere dramatică a bolilor grave şi cronice, de a produce tulburări de concentrare, învăţare şi de comportament la copii şi adolescenţi, de a produce boli degenerative ale creierului şi cancer, precum şi o slăbire a sistemului imunitar. De atunci, expunerea la aceste câmpuri a crescut foarte mult odată cu răspândirea tehnologiei comunicaţiilor mobile.

Efectele se manifestă prin tulburări ale somnului şi erupţii, tulburări cardiace, insomnii, stări de oboseală avansată şi iritabilitate, dureri de cap, pierderi de memorie şi tulburări ale sistemului cardiovascular ca distonia neuro circulatorie, hipertensiunea şi presiunea arterială scăzută. Un alt efect este deteriorarea ADN-ului, care poate conduce la boli degenerative ca Alzheimer, sau la cancer ‒ a avertizat dr. Henry Lai, profesor de bioinginerie din Seatle, care a cercetat efectele acestui tip de radiaţie timp de 24 de ani, arată Diana Tuşa.