Noul şef al AEP, Adrian Ţuţuianu, cere schimbarea legilor electorale şi pregăteşte concedieri

Noul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, numit în noiembrie de Parlament la propunerea PSD, a susţinut miercuri o conferinţă de presă în cadrul căreia a prezentat bilanţul anilor electorali 2024–2025 şi a anunţat intenţia de a propune Parlamentului mai multe modificări legislative, pe fondul unor probleme identificate în diverse domenii ale activităţii AEP, scrie HotNews. Totodată, Ţuţuianu a precizat că instituţia va fi reorganizată, ceea ce va implica şi concedieri.

Preşedintele AEP a explicat că, de la preluarea mandatului, a constituit mai multe grupuri de lucru: unul pentru elaborarea unei legi de organizare şi funcţionare a AEP, unul pentru stabilirea noii organigrame şi altul pentru finanţarea partidelor politice. În viitor va fi creat şi un grup pentru elaborarea unui „cod electoral”.

„În prezent nu avem o lege cadru. O parte din atribuţiile AEP sunt reglementate de Legea din 2015 privind alegerea Parlamentului, altele de Legea finanţării partidelor politice şi multe altele prin ordonanţe speciale pentru fiecare scrutin. Este nevoie de o lege organică care să clarifice atribuţiile AEP şi să asigure plenitudine de competenţe în organizarea alegerilor”, a declarat Ţuţuianu.

Întrebat dacă grupul pentru finanţarea partidelor politice va analiza reducerea subvenţiilor, Ţuţuianu nu a oferit un răspuns concret, subliniind că sumele sunt stabilite de Parlament, nu de AEP.

În contextul proiectului privind reducerile din administraţia publică, preşedintele AEP a afirmat că reorganizarea instituţiei va fi făcută indiferent de adoptarea legii şi că aceasta va genera economii estimate la circa 4 milioane de lei. Reorganizarea va viza atât structurile centrale, cât şi pe cele teritoriale, adaptate în funcţie de numărul secţiilor de vot, al alegătorilor şi dimensiunea judeţului.

În cadrul conferinţei, Ţuţuianu a identificat „10 domenii tematice cu deficienţe” pentru care va propune modificări legislative:

1. Cadrul legislativ general – legislaţie fragmentată şi instabilă.

2. Regimul candidaturilor – candidaturi independente insuficient reglementate.

3. Evidenţele electorale – întârzieri în actualizarea registrului electoral; încă figurează 14.000 de persoane de peste 100 de ani.

4. Administraţia electorală – organismele şi atribuţiile diferă între tipurile de alegeri; e nevoie de standardizare.

5. Procedurile de vot – reguli şi orare diferite între scrutine; necesară claritate.

6. Campania electorală – publicitatea politică în afara campaniei şi perioada de linişte electorală sunt greu de aplicat online.

7. Logistica electorală – responsabilităţile privind materiale şi buletine de vot sunt reglementate neuniform.

8. Consemnarea şi centralizarea rezultatelor – nevoie de standardizare şi accelerare.

9. Regimul contravenţional – anumite fapte nu pot fi sancţionate din cauza dispariţiei organismelor competente.

10. Conflicte de norme legale – necesară clarificarea atribuţiilor birourilor electorale judeţene şi eliminarea normelor contradictorii.

Ţuţuianu a mai precizat că prioritar va fi regulamentul de organizare şi funcţionare al AEP, iar propunerile de modificări legislative vor fi înaintate Parlamentului între aprilie şi iunie.