CEDO respinge plângerea lui Costică Constanda în disputa de 20 de ani privind Parcul Bordei

Omul de afaceri Costică Constanda a pierdut la CEDO procesul intentat statului român în legătură cu cele două terenuri din Parcul Bordei. Curtea a constatat că au existat anumite intervenţii asupra dreptului de proprietate, însă acestea nu au reprezentat, în esenţă, o încălcare a acestuia, scrie PressHub

Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului încheie un litigiu care durează de aproximativ două decenii. În cadrul procesului, Constantin Constanda a fost reprezentat de avocatul Traian Briciu, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Problemă terenurilor din Parcul Bordei

În 2003, soţii Constanda – Constantin şi Maria – au cumpărat două terenuri cu o suprafaţă totală de 3,3 hectare în zona Parcului Bordei. Tranzacţia a avut loc în perioada în care primar al Capitalei era Traian Băsescu.

Ulterior, Constanda a solicitat Consiliului General al Municipiului Bucureşti aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care să îi permită construirea unui complex rezidenţial pe terenurile respective. Cererea a fost respinsă, autorităţile invocând faptul că, potrivit Planului Urbanistic General (PUG), zona era clasificată drept spaţiu verde.

În aceste condiţii, omul de afaceri s-a adresat instanţei, invocând încălcarea dreptului de proprietate,.

Decizii contradictorii ale autorităţilor

În iunie 2007, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca CGMB trebuie să îi permită lui Constanda să construiască pe terenul respectiv. Totodată, instanţa a obligat Consiliul General la plata unor despăgubiri de 17 milioane de euro.

Pentru a încheia disputa, primarul general de atunci, Adriean Videanu, a propus în octombrie un schimb de terenuri: Constanda urma sa cedeze terenurile din Parcul Bordei şi să primească în schimb un teren în zona Satului Francez. Posibilitatea de a construi în noua locaţie l-a determinat pe omul de afaceri să renunţe la despăgubiri.

Totuşi, în decembrie acelaşi an, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a adoptat o ordonanţă de urgenţă care interzicea schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi, inclusiv a celor aflate în proprietate privată. Ca urmare, hotărârea Curţii de Apel Bucureşti a fost anulată.

Articolul integral poate fi citit aşa