Noua găselniţă - economist german de vârf cere interzicerea banilor fizici

Politica monetară, fie în forma metodelor “convenţionale” precum micromanagementul ratelor dobânzii sau a măsurilor “neconvenţionale” precum tipărirea de bani fără acoperire numită pompos QE (Uşurare Cantitativă), s-a dovedit a fi absolut ineficientă când vine vorba de relansarea creşterii economice în urma unor crize severe.

Istoria recentă a arătat că este adevărat exact opusul. Anume, Rezerva Federală a SUA a ajutat la proiectarea bulei imobiliare şi acum a reuşit să creeze o bulă similară în cazul acţiunilor şi veniturilor fixe, sustine site-ul Zero Hedge.

Între timp, experienţa niponă cu “uşurarea cantitativă” a aruncat Japonia în ceea ce a fost numită “zona Kuroda”, în cadrul căreia Banca Japoniei a stresat pieţele de acţiuni şi obligaţiuni şi a eşuat să promoveze o creştere a salariilor sau o creştere semnificativă a aşteptărilor inflaţioniste.

În China, Banca Populară a Chinei a adoptat o reducere a ratelor dobânzii la primul semn de slăbiciune pe piaţa acţiunilor, în timp ce Banca Centrală Europeană a adoptat un program de cumpărare de obligaţiuni în valoare de un trilion de euro şi în acelaşi timp a impus o disciplină fiscală, ceea ce implică faptul că eforturile BCE de monetizare a obligaţiunilor sunt îndreptate împotrivă unei oferte insuficiente.

Pe scurt, acţiunile colective ale celor mai influente bănci ale lumii au făcut minuni când vine vorba de amplificarea bulelor speculative dar au făcut foarte puţin pentru a revitaliza creşterea economică. Mai mult, politica monetară de după criză a avut un efect opus: a creat premizele unei prăbuşiri şi mai spectaculoase şi, în acelaşi timp, a creat o supraabundenţă deflaţionistă a ofertei.

În acest stadiu, o persoană sănătoasă la cap ar putea fi tentată să oprească orice experimente monetare, în special în contextul în care în acest punct limitele au fost atinse. Adică, nu mai există active de cumpărat şi ratele au atins limita inferioară efectivă, unde actorii raţionali vor evita depozitele bancare şi vor alege să îşi păstreze banii într-o formă lichidă.

Aici intervine noul trend. Oameni precum Willem Buiter de la Citigroup şi economistul Ken Rogoff avertizează că lumea ar putea în orice clipă să interzică banii deoarece, dacă elimini moneda fizică şi forţezi oamenii să folosească pentru toate tranzacţiile un debit card legat de un cont bancar controlat de guvern, atunci poţi să plănuieşti practic orice. Consumatorii nu cheltuie? Nicio problemă. Doar taxaţi-le excesul înregistrat în soldul contului. Economia se supraîncinge? Din nou, nicio problemă. Creşteţi dobânda plătită pentru conturile de depozitare pentru a încuraja oamenii să nu mai cheltuie.

Aşadar Citi, Harvard şi Danemarca vă prezintă cel mai recent apel pentru o societate fără bani, de această dată din partea lui Peter Bofinger, economist german şi membru al Consiliului german pentru Experţi în Economie.

Dacă elimini moneda fizică şi forţezi oamenii să folosească pentru toate tranzacţiile un debit card legat de un cont bancar controlat de guvern, atunci poţi să plănuieşti practic orice

Economistul Peter Bofinger face campanie pentru abolirea banilor. “Având la dispoziţie posibilităţile tehnice de astăzi, monezile şi bancnotele sunt de fapt învechite”, a declarat Bofinger pentru ziarul Der Spiegel.

Dacă acestea sunt înlăturate, atunci pieţele pentru droguri şi munca la negru ar putea să fie eliminate, cel puţin aşa vinde Bofinger ideea controlului monetar absolut. În plus, ar fi mai uşor pentru băncile centrale să îşi aplice politica monetară. Bofinger, profesor de economie din Würzburg, a cerut guvernului federal abolirea banilor fizici la nivel internaţional. “Ar fi un subiect bun de discuţie pentru agenda summitului G7 din Elmau”, a declarat Bofinger.

Chiar şi fostul secretar al Trezoreriei americane, controversatul Larry Summers, a făcut apel pentru o suspendare a banilor fizici. La fel a făcut şi economistul american Kenneth Rogoff, care a susţinut că ratele dobânzii ale băncilor centrale ar avea o influenţă mai mică atunci când băncile sau clienţii ar folosi credite şi nu stocuri de bani fizici.

Totuşi, criticii avertizează că astfel de dezbateri doar vor devia atenţia de la problemele reale ale politicii monetare curente.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.