Nouă formă de represiune? Erdogan pregăteşte o lege inspirată din Rusia şi Georgia pentru reprimarea criticilor

Guvernul turc intenţionează să introducă o nouă lege menită să contracareze influenţa străină asupra problemelor care ar putea afecta interesele naţionale. Societatea şi grupurile media sunt îngrijorate că o astfel de legislaţie ar putea fi utilizată pentru a suprima opiniile disidente, relatează Bloomberg, potrivit RBC-Ukraine.

Legislaţia care urmează să fie discutată în parlamentul turc în zilele următoare vizează reprimarea celor care lucrează împotriva securităţii statului sau a intereselor sale politice interne sau externe sub influenţa sau conducerea unei ţări sau organizaţii străine.

În conformitate cu proiectul de lege, pedepsele ar putea ajunge până la şapte ani de închisoare.

Această măsură face parte dintr-un pachet judiciar mai amplu propus de Partidul AK al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Proiectul de lege seamănă cu o lege privind agenţii străini adoptată recent în Georgia, care a fost condamnată de ţările occidentale şi a dus la proteste ample.

Experţii juridici şi jurnaliştii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la neclaritatea şi formularea largă a legii. Aceştia susţin că interesele politice ale Turciei se pot schimba, iar guvernul ar putea exploata această incertitudine pentru a suprima orice critică a acţiunilor sale.

Inan Akgun Alp, deputat din partea principalului partid de opoziţie, Partidul Republican al Poporului sau CHP, a declarat că legea deschide calea către un mediu mult mai represiv.

„Aceasta este o lege autoritară foarte gravă. Definirea infracţiunii prin expresii vagi deschide calea pentru pedepsirea tuturor oponenţilor”, a menţionat Alp.

Reacţia presei

Zeci de grupuri media au emis declaraţii care se opun legii privind influenţa străină şi cer retragerea acesteia.

„Vedem proiectul de lege ca pe o ameninţare alarmantă la adresa libertăţii de exprimare şi a societăţii civile. Proiectul de lege vag formulat ar putea transforma activităţile jurnalistice de zi cu zi şi activităţile civile de advocacy în infracţiuni pasibile de pedeapsă”, a declarat Mustafa Kuleli, vicepreşedinte al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor.

În raportul 2023 al Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor, Turcia a fost clasată pe locul 10 în topul mondial al celor mai grave cazuri de persecutare şi arestare a jurnaliştilor. Deşi a ocupat în mod frecvent primul loc în ultimul deceniu, clasamentul actual reflectă preocupările constante cu privire la libertatea presei în această ţară.

Presiune crescândă

În ultimii ani, Erdogan şi guvernul său au restricţionat libertatea de exprimare în Turcia prin diverse legi. De la preluarea mandatului în urmă cu zece ani, mii de persoane au fost reţinute sau au fost judecate sub acuzaţia de insultare a preşedintelui.

În conformitate cu o lege privind dezinformarea adoptată în urmă cu doi ani, răspândirea de informaţii false cu privire la securitatea, ordinea publică sau bunăstarea generală a Turciei poate duce la închisoare de până la trei ani.

Criticii, inclusiv principalul partid de opoziţie, au catalogat această lege drept o lege a cenzurii, argumentând că limbajul său larg oferă autorităţilor puterea de a urmări în justiţie pe oricine se abate de la versiunea oficială.

Legi privind agenţii străini

În prezent, legile privind agenţii străini sunt în vigoare în două ţări din spaţiul post-sovietic.

Pionierul acestei iniţiative este Rusia, unde o lege similară a fost adoptată în 2012. Conform acestei legi, oricine primeşte sprijin din afara Rusiei sau este influenţat din străinătate trebuie să se înregistreze şi să se declare agent străin.

După înregistrare, aceste persoane sunt supuse unor verificări suplimentare şi sunt obligate să eticheteze toate publicaţiile lor cu o clauză de exonerare de răspundere de 24 de cuvinte în care să se menţioneze că acestea sunt difuzate de un agent străin.

La 14 mai 2024, parlamentul georgian a adoptat un proiect de lege similar intitulat „Transparenţa influenţei străine”. Această decizie a declanşat proteste în masă la Tbilisi.

Regatul Unit şi SUA au declarat că, dacă autorităţile georgiene nu abrogă această lege, aceasta va încetini evoluţia ţării către UE şi NATO.

Cu toate acestea, guvernul georgian nu intenţionează să retragă legea privind agenţii străini pentru a adera la UE.