NATO pregăteşte apărări "automatizate" la graniţa cu Rusia. Primele teste se fac deja în România şi Polonia

NATO se pregăteşte să-şi consolideze apărarea de-a lungul graniţelor europene cu Rusia prin crearea unei „zone automatizate” asistate de inteligenţă artificială, care să nu se bazeze pe forţe terestre umane, a declarat un general german într-un comentariu publicat sâmbătă.

Acest plan de apărare va include o zonă defensivă pe care inamicul va trebui să o traverseze înainte de a avansa, o „formă de zonă fierbinte”, a declarat pentru cotidianul de duminică Welt am Sonntag generalul de brigadă Thomas Lowin, adjunct al şefului statului major pentru operaţiuni în cadrul Comandamentului Terestru al NATO de la Izmir (Turcia).

În detaliu, vor exista senzori care vor detecta forţele inamice şi vor activa sistemele de apărare, precum drone înarmate, vehicule de luptă parţial autonome, roboţi terestri fără echipaj, precum şi sisteme automatizate de apărare aeriană şi antirachetă, a precizat generalul, potrivit publicaţiei La Libre.

Cu toate acestea, decizia finală de utilizare a acestor arme va rămâne „întotdeauna sub responsabilitate umană”.

Senzorii, care urmează să acopere o zonă de câteva mii de kilometri, vor fi amplasaţi „la sol, în spaţiu, în spaţiul cibernetic sau în aer”, potrivit lui Lowin.

Aceştia vor putea colecta date privind „mişcările sau utilizarea armelor de către adversar”, pentru a informa „toate ţările NATO în timp real”, explică el.

Va fi vorba, de asemenea, de consolidarea stocurilor de armament existente, de menţinerea trupelor staţionate „la acelaşi nivel” ca în prezent şi, în final, de utilizarea informaticii în cloud şi a inteligenţei artificiale pentru operarea sistemului, a conchis el.

Primele elemente sunt deja testate în cadrul unor proiecte-pilot în Polonia şi România.

Întregul dispozitiv al NATO ar urma să fie pus în aplicare, dacă este posibil, până la sfârşitul anului 2027, potrivit informaţiilor publicate de Welt am Sonntag.

Apărarea flancului estic al Europei trebuie să fie o prioritate „imediată” din cauza ameninţării ruse, au cerut în decembrie, într-o declaraţie comună, liderii a opt ţări din nordul şi estul Europei (Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, România şi Bulgaria).