NASA, pregătită pentru prima revenire cu echipaj uman pe Lună după mai bine de jumătate de secol

NASA se pregăteşte să lanseze primul echipaj de astronauţi spre Lună în peste 53 de ani, prin a doua sa misiune Artemis, un zbor de test crucial în obiectivele lunare mai ample ale umanităţii, în timp ce SUA încearcă să îşi reafirme leadershipul în spaţiu în faţa competiţiei tot mai mari din partea Chinei.

Trei astronauţi americani şi unul canadian urmează să decoleze la bordul capsulei Orion a NASA şi al rachetei Space Launch System miercuri, pentru o misiune de test de 10 zile care îi va duce în jurul Lunii şi înapoi, o călătorie sinuoasă care îi va purta mai adânc în spaţiu decât au ajuns vreodată oamenii până acum, transmite Reuters

Misiunea este primul zbor de test cu echipaj uman din programul Artemis al NASA, efortul principal al SUA de a începe zboruri regulate către Lună, la un cost estimat de cel puţin 93 de miliarde USD din 2012. Nu de la Apollo 17 în 1972 oamenii nu au mai ajuns pe suprafaţa Lunii, o realizare dificilă pe care NASA îşi propune să o repete în 2028 la polul sud lunar accidentat.

SUA este singura ţară care a trimis oameni pe un alt corp ceresc, prin cele şase aselenizări din programul Apollo, determinate de competiţia cu fosta Uniune Sovietică.

Oficialii americani s-au concentrat mai recent asupra Chinei, un rival tehnologic redutabil care a făcut progrese constante în propriul program lunar în ultimii ani, cu o serie de aselenizări robotice şi un obiectiv pentru 2030 de a trimite propriul echipaj pe suprafaţă.

RĂSPUNZÂND „ÎNTREBĂRII VIEŢII NOASTRE”

Astronauta NASA Christina Koch, specialistă în misiunea Artemis II, a declarat duminică faptul că Luna este o „placă martor” a formării sistemului solar şi o treaptă spre Marte, „unde am putea avea cea mai mare probabilitate de a găsi dovezi ale vieţii din trecut”.

„Multe, multe ţări au recunoscut valoarea explorării mai departe în sistemul solar, către Lună şi apoi către Marte. Recunosc că nu doar putem obţine toate aceste beneficii extrem de tangibile, dar avem şi oportunitatea de a răspunde la întrebarea care ar putea fi întrebarea vieţii noastre, şi anume: suntem singuri?”, le-a spus ea reporterilor.

„Răspunsul la această întrebare începe de la Lună. Întrebarea nu este dacă ar trebui să mergem, ci dacă ar trebui să conducem sau să urmăm?”, a spus ea.

Printr-o serie de misiuni Artemis din ce în ce mai avansate, care se vor întinde în următorul deceniu, SUA urmăresc să stabilească precedentul pentru modul în care alţii vor opera şi vor coexista pe suprafaţa Lunii, unde, într-o zi, ţările şi companiile ar putea exploata resursele lunare şi s-ar putea pregăti pentru misiuni mult mai dificile către Marte.

Ceilalţi membri ai echipajului sunt astronauţii NASA Victor Glover şi Reid Wiseman, precum şi Jeremy Hansen, care va fi primul astronaut canadian care va ajunge în apropierea Lunii.

Participarea lui Hansen face parte dintr-un acord din 2020 între NASA şi Agenţia Spaţială Canadiană.

„A fost rezultatul a decenii de contribuţii şi investiţii strategice din partea noastră care au dus la această participare”, a declarat Mathieu Caron, şeful biroului de astronauţi al CSA, făcând referire la contribuţiile canadiene în domeniul roboticii pe Staţia Spaţială Internaţională.

PIAŢA LUNARĂ COMERCIALĂ

NASA se bazează pe o serie de companii în programul său lunar, sperând să stimuleze în viitor o piaţă lunară comercială, a cărei valoare este dificil de estimat, spun analiştii.

Boeing şi Northrop Grumman conduc dezvoltarea SLS, iar Lockheed Martin construieşte Orion pentru NASA. SpaceX şi Blue Origin îşi dezvoltă propriile landere cu finanţare NASA, dar în baza unor contracte care le permit să ofere navele şi altor clienţi.

Un raport din ianuarie al PricewaterhouseCoopers estimează venituri de 127 de miliarde USD până în 2050 din activităţile de pe suprafaţa Lunii, cu investiţii care ar putea ajunge între 72 şi 88 de miliarde USD în aceeaşi perioadă.

Deocamdată, şi în viitorul apropiat, guvernele vor conduce strategiile şi veniturile companiilor legate de Lună. Va trece mult timp până când infrastructura-cheie, precum sistemele energetice şi de comunicaţii, se va dezvolta suficient încât să existe o creştere comercială pe Lună independentă de finanţarea guvernamentală, a spus Akhil Rao, economist la firma de analiză Raţional Futures şi fost economist de cercetare la NASA.

Rao, care s-a numărat printre economiştii NASA şi personalul de politici spaţiale concediaţi anul trecut în timpul reducerilor ample ale forţei de muncă federale din administraţia Trump, a spus că „nu vede o valoare economică pe termen scurt pe care companiile ar putea-o obţine care să permită NASA să se retragă”.

Misiunea Artemis II va reprezenta un test mai amplu pentru capsula Orion şi SLS ale NASA, care au efectuat o misiune similară fără echipaj în 2022. Astronauţii de la bord vor testa sisteme critice de susţinere a vieţii, interfeţe pentru echipaj, navigaţie şi comunicaţii.

Decolarea este programată pentru 1 aprilie, deşi ar putea avea loc în orice zi până pe 6 aprilie, în funcţie de condiţiile meteo din Florida şi de eventuale probleme de ultim moment cu racheta. Ulterior, o altă fereastră de lansare, determinată în mare parte de mecanica orbitală dintre Pământ şi Lună, se deschide pe 30 aprilie.

Artemis III, planificată pentru 2027, va implica andocarea capsulei Orion pe orbita Pământului cu cele două landere lunare ale NASA – sistemul Blue Moon de la Jeff Bezos, Blue Origin, şi Starship de la Elon Musk, SpaceX. Această manevră delicată va demonstra modul în care landerele vor prelua astronauţii înainte de a se îndrepta spre suprafaţa Lunii.

Această misiune a fost adăugată programului în februarie de noul administrator NASA, Jared Isaacman, un astronaut privat miliardar care a remodelat mai larg programul prin noi obiective. Decizia sa a împins prima aselenizare cu echipaj uman a programului către Artemis IV.