Munţii Apuseni, cel mai mare depozit de aur al Europei!

Retragerea acordului de mediu pentru exploatarea aurului de la Certej a fost doar o bază de plecare pentru zecile de geologi strânşi, la Brad, la Simpozionul Internaţional de Geologie Economică, scrie publicaţia locală “Replica” din Hunedoara. Concluzia dezbaterii: Munţii Apuseni sunt cel mai mare depozit de aur al Europei, specialiştii apreciind că în Apuseni mai este cel puţin tot atât aur cât s-a extras în ultimii 2.000 de ani.

Profesorul universitar Gheorghe Popescu, preşedintele de onoare al Societăţii de Geologie Economică a României, care studiază de ani de zile rezervele de aur din Munţii Apuseni, a prezentat un material prin care a arătat că sunt 69 de locuri de ocurenţe, adică locuri de unde s-a scos aur. Acest lucru plasează patrulaterul aurifer pe primul loc în Europa ca raport suprafaţă – cantitate de aur de extras.

Sorin Tămaş-Bădescu, doctorand al profesorului universitar Gheorghe Popescu, consideră că dacă proiectele miniere Roşia Montană şi Certej vor fi puse în funcţiune, producţia medie anuală cumulată a acestor zăcăminte va fi de circa 20.800 kilograme de aur, iar România s-ar plasa în topul primelor 20-25 de state producătoare de aur din lume şi pe primul loc în Europa. Lucrarea sa identifică în România peste 140 de zăcăminte şi ocurenţe unde “aurul este principalul element metalic din asociaţia geochimică a mineralizaţiilor”, la care se adaugă mai bine de 90 de zăcăminte unde aurul este prezent ca element secundar sau minor. Dintre acestea, “cea mai importantă zonă cu mineralizaţii aurifere din România este situată în partea de sud a Munţilor Apuseni. Zăcămintele din Munţii Apuseni au constituit principala sursă de aur a României (probabil peste 75%), activitatea minieră începând în urmă cu 2.000 de ani. Conform estimărilor noastre, cantitatea de aur care a fost extrasă în cursul istoriei, din cele 60 de zăcăminte epidermale cunoscute în cadrul Patrulaterului aurifer, a fost de circa 1.750 de tone”, spune Sorin Tămaş-Bădescu în lucrarea sa.

Două proiecte sunt acum în dezbaterea societăţii – este vorba de Roşia Montană şi Certej – a căror punere în valoare nu ţine de partea economică, de exploarare, ci de partea de mediu. Din punctul de vedere al importanţei lor economice, vă pot spune că atât Roşia Montană, cât şi Certejul sunt pe lista celor mai importante 30 de zăcăminte de aur din lume”, declară Gheorghe Damian, preşedintele Societăţii de Geologie Economică, organizatorul principal al simpozionului.

Tot la această întâlnire, Mihai Glăman, director general adjunct al Direcţiei de Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei, şi-a exprimat foarte clar poziţia faţă de demararea proiectelor aurifere. „Eu sper să se deschidă minele în toată România. Trebuie să se ştie că România nu a închis minele pentru că zăcămintele s-au epuizat, că nu mai erau resurse. Din punct de vedere economic, societăţile respective nu au rezistat – nu aveau investiţii, nu aveau tehnologie modern… Eu cred că este nevoie de investitori potenţi care să respecte ceea ce scriu în documentaţie – a propos de discuţiile controversate privitoare la proiectele dezbătute până acum. Dacă documentaţia este în regulă, este sarcina statului să urmărească să se respecte ce este scris. În Suedia, Finlanda, Spania – ţări unde există asemenea exploatări – o să vedeţi că, dacă statul îşi face datoria, nimeni nu are de suferit de pe urma mineritului. Cheia aici este la stat, pentru ca el să urmărească realizarea unui minerit responsabil, atât ca parte de mediu, cât şi la fiscalitate”, spune Mihai Glăman.

Alături de el, prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, a declarat că se face lobby serios pentru aceste proiecte: „În această etapă, când resursele sunt din ce în ce mai greu de găsit şi din ce în ce mai scumpe, mă refer aici la evoluţia preţului aurului pe pieţele internaţionale, preţ care a crescut de câteva ori în ultimii ani, suntem în situaţia în care constatăm că avem resurse, care au valoare mare. Ştiu că se fac demersurile necesare ca să înceapă exploatările aurifere în ţară, dar respectând prevederile în domeniu”.