Dosar: România stă pe munţi de aur

În România, aurul nu se găseşte numai la Roşia Montană, proiect despre care se discută de ani de zile, ci şi în alte locaţii. Astfel, vor mai fi deschise încă două exploatări de aur, cu regii româneşti, în afară celei de la Roşia Montană, ştire care a creat un adevărat cutremur pe piaţa românească, mai ales pentru că afirmaţia nu s-a referit şi la locaţii sau posibilii beneficiari. Conform unor informaţii, ar fi vorba de o licenţă de exploatare a aurului pentru perimetrul Certej, din judeţul Hunedoara şi, în procedură de avizare, o altă pentru Băiţa Crăciuneşti.

Cel care a făcut această dezvăluire este preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) Alexandru Pătruţi, care spune că există deja o licenţă de exploatare a aurului pentru perimetrul Certej, din judeţul Hunedoara şi, în procedură de avizare, o altă pentru Băiţa Crăciuneşti, el presupunând că e vorba de „două zăcăminte: unul de 50 de tone şi altul de 54 de tone de aur”.

„În momentul de faţă în România mai sunt două licenţe de exploatare în vigoare, pe lângă cea de la Roşia Montană. Una dintre licenţe aparţine Deva Gold, în perimetrul Certej, iar a doua, mai veche, este deţinută de Romaltyn Exploration, pentru exploatarea unor reziduuri miniere, la Baia Mare. Deva Gold mai are în procedură de avizare o licenţă de exploatare pentru Băiţa-Crăciuneşti”, a declarat Pătruţi, preşedintele ANRM. Întrebat dacă perimetrele Certej şi Băiţa-Crăciuneşti sunt cele la care a făcut referire preşedintele Traian Băsescu, Pătruţi a răspuns: „Presupun”.

Potrivit datelor de pe site-ul ANRM, există o licenţă de exploatare în perimetrul Certej din judeţul Hunedoara, emisă pentru Deva Gold S.A., precum şi o „licenţă activă în procedură de aprobare” în perimetrul Băiţa Crăciuneşti, pentru aceeaşi firmă. Ambele licenţe se referă la minereuri auro-argentifere. De asemenea, la aceeaşi dată figurează ca emise licenţe de exploatare pentru „produs rezidual minier” pentru Romaltyn Mining SRL, la Uzina de preparare Aurul S.A. Baia Mare, Iaz de decantare - Aurul Săsar, Iaz de decantare-Meda şi Iaz de decantare - Flotaţia centrală. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Deva Gold SA are capital social subscris de 5.539.940,25 RON, din care 1.107.986,50 RON şi 1.815.424 dolari. Obiectul principal de activitate este „extracţia altor minereuri metalifere neferoase”. Acţionar majoritar, cu 80% din acţiuni, este Deva Gold (Barbados) Ltd, subsidiară a European Goldfields, din Canada. În iunie 2010, European Goldfields anunţa că a obţinut scrisori de angajament de la toate cele cinci bănci cu care negocia pentru un credit de 135 milioane de dolari destinat finanţării parţiale a proiectului minier Certej (Hunedoara), de unde se vor extrage aur şi argint. Compania anunţase anterior, la sfârşitul lunii martie, că a semnat un acord preliminar cu cele cinci bănci, respectiv Caterpillar Financiar SARL, ING Bank NV, Investec Bank plc, UniCredit Bank AG, sucursala Londra, şi WestLB AG, sucursala Londra. „Structura pachetului de finanţare a fost optimizată de la semnarea acordului preliminar şi constă acum dintr-o facilitate de credit garantată, de tip limited recourse, în valoare de 120 milioane de dolari, cu maturitatea la opt ani, şi o altă linie de credit pentru leasing-ul echipamentelor, de 15 milioane de dolari, de asemenea garantată”, anunţa compania printr-un comunicat. Potrivit estimărilor de la acel moment, proiectul de la Certej necesita investiţii estimate la 190 milioane de dolari şi viza exploatarea unui zăcământ cu rezerve estimate la 2,4 milioane uncii de aur şi 17,3 milioane uncii de argint (o uncie reprezintă 28,34 grame). Exploatarea este amplasată pe teritoriul comunei Certeju de Sus, în intravilanul şi extravilanul localităţii Bocşa Mare, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Deva. Suprafaţa totală a terenului pe care sunt amplasate obiectivele proiectului este de 300,6 hectare, la care se adaugă o zonă de protecţie perimetrală de 155,6 hectare. Scopul principal este acela de a extrage metalele preţioase existente în subsolul zonei, prin metode de exploatare în carieră. Etapele din cadrul proiectului sunt cea de construcţie, de doi ani, cea de exploatare, de 11 ani, şi cea de închidere, de cinci ani. Potrivit datelor tehnice referitoare la exploatarea de la Certej, cantitatea medie anuală de minereu prelucrat era estimată la trei milioane de tone, cea de concentrat aurifer la 315.000 de tone, iar „aur în aliaj Dore”, 5.512 kilograme. Proiectul minier a fost contestat de mai multe organizaţii non-guvernamentale, care au şi atacat în justiţie decizia Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara de a emite avizul de mediu pentru mina de aur propusă de Deva Gold în localitatea Certej.

Locuitorii din Certeju de Sus, judeţul Hunedoara, abia aşteaptă ca Deva Gold SA, firmă controlată de o companie canadiană, să înceapă activitatea de exploatare a zăcământului de aur din subsolul locurilor lor de baştină, potrivit primarului localităţii. „Există 400 de cereri de locuri de muncă de la cetăţeni. Preconizăm că, într-o primă etapă, acolo ar putea fi angajate 750 de persoane”, a declarat Petru Câmpean, primarul din Certeju de Sus, comună situată la circa 12 km de Deva. El este de părere că activitatea de organizare a şantierului ar putea începe până la finalul acestui an, după obţinerea restului de avize, urmând ca din primăvară să înceapă realizarea căilor de acces. „Compania deţine licenţa din 1999. Proiectul este mai avansat decât cel de la Roşia Montană. În 2010 am aprobat planul urbanistic zonal, există acordul de mediu pentru planul urbanistic, aşteptăm acordul de mediu pentru faza de construire”, spune primarul.

Deja investitorul a cumpărat de la proprietarii din zonă terenuri cu o suprafaţă totală de 269 de hectare, din cele 459 de hectare necesare investiţiei. Preţul oferit a fost, în funcţie de tipul terenului, de la 0,5 euro pe mp şi până la 4,5 euro pe mp, iar pentru construcţii între 150 şi 450 euro pe metru pătrat. Primarul spune că, după începerea activităţii, „mai mult de jumătate din problemele de mediu s-ar rezolva, pentru că în prezent vechea mină contribuie la poluarea mediului”.

România avea mai puţin de 15 tone de aur în rezerva Băncii Naţionale la sfârşitul secolului al XIX-lea, imediat după înfiinţarea instituţiei, şi a atins recordul istoric în 1940, când deţinea aproape 140 de tone din metalul preţios, ocupând locul al 12-lea în lume. BNR avea în 1940 mai mult aur în rezervă decât băncile din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi uşor mai puţin decât Japonia, reiese din datele World Gold Council. De la înfiinţarea BNR, în 1880, rezervele de aur au fluctuat în funcţie de evenimente istorice, războaie şi decizii politice, dar şi de ciclurile de creştere economică.

După 1989, rezerva de aur a României a crescut constant până în 1999, fiind menţinută de BNR la 103-105 tone din 2000 până în prezent. În luna iulie a acestui, rezerva de aur a BNR era de 103,7 tone, în valoare de 3,767 miliarde euro, reprezentând circa 10% din rezervele internaţionale totale. România se plasează pe poziţia a 33-a în lume după cantitatea de aur din rezervă. BNR nu a mai cumpărat aur din 2000, când statul a pus TVA pe tranzacţiile de acest tip, scumpind metalul în raport cu preţul plătit în alte ţări. Fluctuaţia istorică a rezervelor de aur ale României nu se corelează cu evoluţia rezervelor totale de aur ale statelor la nivel mondial, care s-au stabilizat după cel de-al Doilea Război Mondial la 30.000-35.000 de tone. La finele anului trecut, rezervele de aur ale ţărilor din întreaga lume se ridicau la 30.562 tone.