Ministru american al Apărării: Revenirea la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist

Noul ministru american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că este „nerealist” să se aştepte ca Ucraina să revină la graniţele sale de dinainte de 2014, când Rusia a capturat Crimeea şi aliaţii susţinuţi de Moscova au pătruns în estul Ucrainei, relatează BBC.

Hegseth a declarat, în cadrul unui summit al apărării la Bruxelles, că ar fi posibilă stabilirea unei „păci durabile” numai cu o „evaluare realistă a câmpului de luptă”.

Într-un discurs fără compromisuri, el a minimizat, de asemenea, perspectiva aderării Ucrainei la NATO, a exclus trimiterea de trupe americane în Ucraina în cadrul oricărui viitor acord de securitate şi a afirmat că naţiunile europene trebuie să cheltuie mult mai mult pentru apărare.

Alianţa militară NATO a promis anterior Kievului un „drum ireversibil” către aderare.

Comentariile lui Hegseth vor fi primite cu dezamăgire în Ucraina – care a cerut în mod repetat aderarea la NATO şi a respins cedarea de teritorii ca parte a oricărui acord de pace – şi vor fi salutate de Moscova.

Declaraţiile noului secretar american al apărării reprezintă, de asemenea, cea mai clară indicaţie de până acum asupra poziţiei administraţiei Trump privind războiul din Ucraina şi asupra modului în care ar putea arăta un plan de pace pentru încheierea conflictului.

Există, de asemenea, nervozitate pe continent după ce Hegseth a sugerat că SUA îşi va reduce semnificativ sprijinul pentru Ucraina, insistând asupra faptului că naţiunile europene vor trebui acum să furnizeze „partea covârşitoare” a ajutorului pentru Kiev.

Hegseth, care a fost numit secretar al apărării după ce Donald Trump a revenit la preşedinţia SUA în ianuarie, a vorbit în cadrul Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, o reuniune a peste 40 de ţări aliate Ucrainei.

„Ne dorim, ca şi dumneavoastră, o Ucraina suverană şi prosperă. Dar trebuie să începem prin a recunoaşte că revenirea la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist. Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decât să prelungească războiul şi să provoace mai multă suferinţă”, a declarat el.

Rusia a anexat peninsula Crimeea din Marea Neagră de la Ucraina în martie 2014 şi apoi a sprijinit separatiştii pro-ruşi într-o insurgenţă armată împotriva forţelor Kievului în estul Ucrainei.

Moscova controlează în prezent aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, în principal în est şi sud.

Hegseth a declarat că orice pace durabilă trebuie să includă „garanţii solide de securitate pentru a se asigura că războiul nu va începe din nou”.

Cu toate acestea, el a declarat că „Statele Unite nu cred că aderarea Ucrainei la NATO este un rezultat realist al unei soluţii negociate”.

În schimb, garanţiile de securitate ar trebui să fie susţinute de „trupe europene şi non-europene capabile”.

„Dacă aceste trupe sunt desfăşurate ca forţe de menţinere a păcii în Ucraina la un moment dat, ele ar trebui să fie desfăşurate ca parte a unei misiuni non-NATO şi nu ar trebui să fie acoperite de articolul 5”, a spus el, referindu-se la clauza de apărare reciprocă a alianţei.

Hegseth le-a mai spus membrilor europeni ai NATO că vor trebui să furnizeze partea leului din ajutorul viitor pentru Kiev, avertizând că Washingtonul „nu va mai tolera o relaţie dezechilibrată” cu aliaţii săi.

„Salvgardarea securităţii europene trebuie să fie un imperativ pentru membrii europeni ai NATO. Europa trebuie să furnizeze cea mai mare parte a viitorului ajutor letal şi non-letal pentru Ucraina”, a declarat Hegseth.

SUA a fost cel mai mare susţinător financiar şi militar al Ucrainei, dar Trump a criticat în mod repetat cheltuielile de ajutor ale SUA şi a declarat că prioritatea sa este să pună capăt războiului, care a escaladat în februarie 2022 după invazia la scara largă a Rusiei.

Hegseth a reluat apelurile lui Trump pentru ca aliaţii NATO să îşi crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, în loc de obiectivul actual de 2% - spunând că acesta din urmă este „insuficient”.

În prezent, SUA cheltuiesc aproximativ 3,4% din PIB pentru apărare, în timp ce Regatul Unit cheltuieşte aproximativ 2,3%. Ţările mai apropiate de Rusia, precum Polonia şi statele baltice, cheltuiesc cel mai mult proporţional, aproximativ 4%.

Ucrainei îi va fi dificil să oprească avansul Rusiei fără sprijinul de aceeaşi amploare oferit de Washington în timpul administraţiei lui Joe Biden.

În timp ce Rusia pierde un număr mare de trupe în conflict, comandanţii ţării sunt pregătiţi să arunce totul pe frontul ucrainean.

De asemenea, Moscova cheltuieşte în prezent mai mult pentru apărare decât întreaga Europa la un loc, conform cifrelor din The Military Balance, o comparaţie anuală a puterii forţelor armate din întreaga lume.

La începutul acestei săptămâni, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că este pregătit să negocieze un acord de pace cu Rusia, dar doreşte ca ţara sa să facă acest lucru dintr-o „poziţie de forţă”.

Vorbind pentru The Guardian, Zelenski a declarat că, dacă Trump va reuşi să aducă Ucraina şi Rusia la masa negocierilor, preşedintele ucrainean intenţionează să ofere Rusiei un schimb direct de teritorii, renunţând la terenurile pe care Kievul le deţine în regiunea Kursk din Rusia de la lansarea unei ofensive surpriză în urmă cu şase luni.

„Vom schimba un teritoriu cu altul”, a spus el, dar a adăugat că nu ştie ce parte din teritoriul ocupat de Rusia ar cere Ucraina în schimb.

Zelenski a mai spus că va oferi firmelor americane contracte profitabile pentru reconstrucţia Ucrainei, într-o încercare aparentă de a-l convinge pe Trump să fie de partea sa.

În noiembrie anul trecut, el şi preşedintele american au discutat după victoria lui Trump în alegeri.

Zelenski a declarat că a avut un „schimb constructiv” cu preşedintele ales de atunci şi că era sigur că războiul cu Rusia se va „încheia mai repede” decât ar fi făcut-o altfel, odată ce Trump va deveni preşedinte.

Însă adversarii democraţi ai lui Trump l-au acuzat că este prea apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin şi spun că abordarea sa faţă de război echivalează cu capitularea Ucrainei, ceea ce ar pune la rândul său în pericol întreaga Europa.

De asemenea, rămâne neclar dacă s-ar putea ajunge în curând la o soluţie diplomatică la război, care să fie acceptabilă pentru ambele părţi.