Metrorex: 33 de ani de la punerea în funcţiune a primului tronson de metrou

La data de 19 noiembrie 1979, din Depoul Ciurel, pleca primul tren de metrou, care urma sa parcurgă tronsonul Semănătoarea - Timpuri Noi al primei linii, M1. În prezent, reţeaua de metrou bucureşteană are o lungime totală de 70 de kilometri, structurată pe patru magistrale, 51 de staţii şi trei depouri.

Deşi acoperă doar 3,7% din lungimea întregii reţele de transport public a Capitalei, metroul preia, în medie, între 20 şi 25% din volumul total de călători care utilizează mijloacele de transport în comun. De-a lungul istoriei sale, metroul a transportat peste 4,4 miliarde de călători.

Compania Metrorex aniversează luni 33 de ani de transport subteran.

Bucureştiul se numără printre primele 60 de oraşe ale lumii care au introdus transportul subteran. Nevoia unui mijloc de transport rapid pentru satisfacerea cererii de transport în comun în Municipiul Bucureşti s-a impus la începutul anilor '70. Metroul a apărut atunci cea mai potrivită soluţie, capabilă să contribuie la descongestionarea traficului de suprafaţă şi asigurând, în acelaşi timp, reducerea poluării şi transportul călătorilor în condiţii de confort, siguranţă şi rapiditate sporită.

Chiar dacă pe site-ul companiei Metrorex se arată că decizia înfiinţării unei comisii, care avea să elaboreze propunerile concrete pentru construirea metroului, s-a luat în anul 1972, proiecte destul de detaliate referitoare la metroul bucureştean au existat cu 20 de ani mai devreme, informează Economica.net.

Mai exact, încă din anul 1953, a existat un “memoriu tehnic asupra construcţiei metroului în oraşul Bucureşti”. La nivelul Ministerului Căilor Ferate de la acea vreme exista chiar Direcţiunea Generală a Metroului Bucureşti.

Varianta din anii `50 a metroului bucureştean

Cel puţin în prima fază a proiectului, metroul bucureştean trebuia să aibă patru linii, care ar fi legat centrul oraşului de zonele de est, vest şi nord şi care urmau să fie parte ale celor patru magistrale diametrale, acesta fiind un principiu preluat de la metroul din Moscova.

Traseul primelor patru linii, din faza I de dezvoltare a metroului ar fi fost:

Cişmigiu-Uzinele 23 August (actuala Faur)

Cişmigiu-Griviţa Roşie (în zona actualei pieţe Chibrit)

Casa Scânteii (actuala Piaţă a Presei)-Piaţa N. Bălcescu (actuala Piaţă a Universităţii)

Cişmigiu-Fabrica Gheorghe Gheorghiu Dej (fosta APACA, în zona actualei staţii de metrou Politehnica).

Potrivit proiectului elaborate în anii ’50, cele patru linii diametrale urmau “să facă legătura între centrele importante periferice, trecând prin centrul oraşului”.

“Cele patru trasee diametrale se vor intersecta în centrul oraşului la nivele diferite, realizându-se astfel, în plan, două triunghiuri cu vârf comun. La punctele de intersecţii se vor construi staţii de transbordare cu coridoare de legătură între aceste staţii”, se mai specifică în document.

Traseul celor patru magistrale ar fi fost:

1. Atelierele Griviţa (zona Chibrit-1 Mai)-Portul Bucureşti (actuala zonă Văcăreşti), cu o lungime de 10,7 km şi 10 staţii.

2. Diametrala Nord-Sud, între Parcul de Cultură şi Odihnă IV Stalin (Parcul Herăstrău, în zona Pieţei Presei) şi Comuna Progresul (actualul cartier Progresul), cu o lungime de 13,2 km şi 14 staţii.

3. Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur) la Farbrica de Confecţiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca), cu o lungime de 11,85 km şi 13 staţii.

4. Traseul diametral Colentina-Piaţa Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina şi se oprea în zona actualei intersecţii dintre Calea Rahovei şi Antiaeriană, cu o lungime de 10,2 km şi 12 staţii.

În plus, proiectul mai presupunea şi o linie inelară de metrou, asemănătoare, în unele zone, cu cea existentă acum.

Peste 600.000 de bucureşteni circulă, zilnic, cu metroul

Construcţia metroului bucureştean a început în 1975, iar prima linie de metrou a fost inaugurată în 1979, între staţiile Semănătoarea şi Timpuri Noi.

Ulterior, au fost construite şi date în exploatare, rând pe rând, tronsoanele: Timpuri Noi - Republica, Eroilor - Preciziei (fostă Industriilor), Petrache Poenaru (fostă Semănătoarea) - Crângaşi, Piaţa Unirii 2 - Berceni (fostă Depoul I.M.G.B.), Piaţa Unirii 2 - Pipera, Crângaşi - Gara de Nord 1, Gara de Nord 1 - Dristor 2, Republica - Pantelimon, Gara de Nord 2 - 1 Mai, Nicolae Grigorescu 2 - Anghel Saligny (fostă Linia de Centură) şi recent, 1 Mai - Parc Bazilescu.

Astăzi, circulaţia cu metroul se desfăşoară pe o reţea de patru linii magistrale, însumând aproape 70 de kilometri cale dublă şi 51 de staţii. Metroul bucureştean se situează astfel în prima jumătate a celor mai dezvoltate şi moderne reţele de metrou din lume. În medie, peste 600.000 de călători utilizează metroul într-o zi lucrătoare.

Actuala hartă a metroului bucureştean arată o serie de staţii noi, programate să fie inaugurate în următorii ani. Astfel, linia IV de metrou, va fi extinsă cel mai curând cu încă două staţii: Laminorului şi Lac Străuleşti, iar în viitorul nu prea îndepărtat cu tronsonul Gara de Nord - Gara Progresul.

Urmează linia V de metrou (Drumul Taberei - Universitate - Pantelimon, Linia 6 de Metrou), legătura reţelei de metrou a Municipiului Bucureşti cu Aeroportul Henri Coandă Otopeni, pe traseul Gara de Nord - 1 Mai - Aeroportul Henri Coandă Otopeni şi linia VII de metrou (Bragadiru - Rahova - Piaţa Unirii - Moşilor - Obor - Colentina - Voluntari).

Compania Metrorex estimează că lungimea totală a reţelei de metrou va ajunge la circa 160 de kilometri cale dublă, iar procentul de călători ce vor utiliza metroul va reprezenta peste 50% din numărul total al călătorilor ce folosesc mijloacele de transport în comun, din Municipiul Bucureşti