Membru CNA: Raportul Comisiei juridice a Congresului SUA este "un atac la suveranitatea UE"

Mircea Toma, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) şi fost preşedinte al organizaţiei ActiveWatch, a declarat că Raportul preliminar al Comisiei Juridice din cadrul Congresului SUA, conform căruia Comisia Europeană interferează în mod regulat în alegerile naţionale ale statelor membre ale UE şi exercită presiuni asupra platformelor de socializare pentru a cenzura conţinutul online, este un „atac la suveranitatea Uniunii Europene” şi reprezintă „viziunea ultraconservatoare americană” asupra democraţiei europene, relatează HotNews.
Potrivit raportului Comisiei Juridice - care este dominată de republicanii preşedintelui Donald Trump - de la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conţinutul înaintea alegerilor naţionale din Slovacia, Olanda, Franţa, Republica Moldova, România şi Irlanda, precum şi înaintea alegerilor europene din iunie 2024.
Raportul publicat pe site-ul instituţiei din Congresul SUA mai spune că documente care nu sunt publice, dar care au fost prezentate Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanţilor, demonstrează că aceste presiuni au fost exercitate în mod regulat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale UE.
Comisia Europeană a reacţionat vehement la aceste acuzaţiile : „Sunt nişte absurdităţi. Complet nefondate”, a declarat Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt pentru afaceri digitale al Executivului comunitar, citat de AFP.
Mircea Toma remarcă această reacţie a Uniunii Europene, pe care o cataloghează drept „promptă şi concisă”, şi notează că primele paragrafe conţin „indicii suficiente pentru a califica tendenţiozitatea flagrantă a documentului anunţată încă din prima propoziţie: «Comisia Juridică investighează cum şi în ce măsură legile, reglementările şi ordinele judiciare străine obligă, constrâng sau influenţează companiile să cenzureze discursul în Statele Unite»”.
Raportul Comisiei din Camera Reprezentanţilor precizează că instituţia „a investigat modul în care (prin) Digital Services Act (DSA – actul normativ care reglementează activitatea marilor platforme în ţările membre ale UE, n.r.) Uniunea impune cerinţe de cenzură globală şi înfrânge libertatea de exprimare americană. Această anchetă a început în august 2024, când pe atunci comisarul UE pentru piaţa internă, Thierry Breton, a ameninţat că va transforma DSA într-o armă şi că va viza (platforma) X cu represalii de reglementare pentru difuzarea unui interviu în direct cu preşedintele Trump în Statele Unite”.
Conform reprezentantului CNA, acest argument este clădit „pe câteva neadevăruri”:
„Textul are ambiţia să valideze afirmaţia că legea europeană – DSA – s-ar aplica şi dincolo de graniţele UE, respectiv, că legea din continentul nostru ar fi aplicată abuziv, şi peste ocean. Domnul Thierry Breton, la data la care se referă Raportul american, era comisar european. În vara anului 2024, acesta a aflat despre iminenta difuzare în regim de live a unui interviu pe care Elon Musk urma să-l realizeze cu candidatul la preşedinţia Statelor Unite, Donald Trump. Breton i-a expediat, atunci, lui Musk, o scrisoare care conţinea avertismente privind presupuse riscuri pe care difuzarea respectivului interviu le-ar putea crea pentru publicul din UE. Dl. Breton comitea, în acea scrisoare, o eroare de interpretare a DSA, afirmând că interviul – care se peterecea pe teren american – ar putea să genereze comportamente online care ar încălca legea în Europa.
Comisia Europeană a sancţionat cu promptitudine eroarea şi a adăugat că dl Breton a transmis mesajul său fără să se fi consultat cu membrii Colegiului Comisarilor europeni; mai mult, doamna Ursula von der Leyen a declarat, într-un interviu pentru Euractiv, că «n-a fost niciodată atât de furioasă că un membru al Comisiei a discreditat aplicarea DSA».
Cu alte cuvinte, invocarea scrisorii dlui Breton ca argument al ideii că DSA s-ar aplica şi dincolo de graniţele UE este o minciună prost aleasă pentru că reacţia Uniunii Europene la gugumănia lui Breton demonstrează fix contrariul – că DSA nu are aplicabilitate decât în Uniunea Europeană.”
Astfel, Mircea Toma arată că „minciuna că DSA s-ar aplica global se bazează pe două falsuri: că scrisoarea lui Breton ar fi declanşat investigarea X şi că poziţia lui Breton ar fi fost reprezentativă pentru Uniunea Europeană”.
Articolul integral poate fi citit aici.