Marius Oprea iese cu acuzaţii: Pahonţu a crescut în umbra unui kaghebist, iar Băsescu, Iohannis şi Dan sunt matrioşcele lui

"Nu-l mai spălaţi pe Pahonţu. A FOST SECURIST, nu 'jandarm', şi a crescut la umbra unui kaghebist", a reacţionat istoricul Marius Oprea, cunoscut drept "vânătorul de securişti", după valul de postări şi materiale de presă prin care se încearcă demontarea acuzaţiilor din ancheta Recorder.

Reacţia lui Marius Oprea

Am văzut multă confuzie, în multe postări. Ele pornesc dintr o acţiune de spălare a Trupelor de Securitate după 1989, transformate în "jandarmerie", cu care, în trecut, n-au avut nimic în comun. Trupele de Securitate au fost principalul instrument de acţiune armată a Securităţii în situaţia de intervenţie.

În 22 Decembrie 1989, Departamentul Securităţii Statului avea un efectiv total de 15.312 angajaţi, dintre care 10.114 ofiţeri, 791 maiştri militari, 3.179 subofiţeri,1.228 personal civil; în unităţile centrale ale Securităţii lucrau 6.602 persoane, în cele teritoriale şi la Securitatea Municipiului Bucureşti 6.059, în şcolile de pregătire şi perfecţionare a cadrelor 225, iar în unităţile speciale acoperite 2.426, dintre care 1.892 ofiţeri. Lor li se adăugau 23.370 de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi din Trupele de Securitate. ACESTA ERA ÎN TOTALITATE APARATUL DE REPRESIUNE COMUNIST.

În 1989, comandantul Trupelor era generalul maior Grigore Ghiţă, acuzat ulterior în Dosarul Otopeni. Trupele de Securitate numărau 1.387 ofiţeri,136 ofiţeri ingineri, 924 subofiţeri, 536 de angajaţi civili şi 20.387 trupă. În timpul regimului comunist, trupele de Securitate au fost mobilizate LA TOATE ACŢIUNILE REPRESIVE SÂNGEROASE. După revolta de la Braşov din 1987, prin ordinul 02600/1988 dat de ministrul de interne Tudor Postelnicu, neabrogat după 1989, se putea interveni inclusiv CU MUNIŢIE DE RĂZBOI în cazul atacării unor sedii de partid sau instituţii ale statului, ori împotriva manifestaţiilor împotriva regimului. E ceea ce s-a petrecut la Revoluţie şi la Mineriadă. PAHONŢU A FOST LOCOTENENT IN ACEASTĂ STRUCTURĂ DE REPRESIUNE.

La mineriadă, coordonarea acţiunilor fostelor trupe de securitate a fost realizată de consilierul prezidenţial Dumitru Penciuc, fost colonel în Trupele de Securitate, marginalizat înainte de 1989 pentru legăturile cu Moscova şi reactivat de Ion Iliescu, care l-a ridicat la gradul de general în timpul mineriadei şi i-a dat autoritatea de a ordona toate arestările efectuate de echipele mixte de mineri, securişti, trupe de securitate şi poliţie.

Penciuc, fostul superior al lui Pahonţu, a studiat la Moscova la Institutul Felix Djerjinski, a absolvit cu gradul de căpitan. A fost decorat în 2010 de Traian Băsescu odată cu generalul de securitate Gheorghe Homoştean, acuzat de instigare la omor deosebit de grav în dosarul Gheorghe Ursu, cu ordinul Virtutea Militară în grad de cavaler. Fostul ofiţer KGB Penciuc a condus până la moartea sa ca general în retragere Asociaţia Veteranilor din Ministerul Afacerilor Interne. Generalului Pahonţu a crescut în umbra sa, iar Băsescu, Iohannis şi Dan sunt matrioşcele lui.

Pahonţu şi Mineriada

După decembrie 1989 a început şi "spălarea" Trupelor de Securitate. De la 1 aprilie 1990 ele au fost redenumite Trupe de Pază şi Ordine şi au fost subordonate Ministerului de Interne. Comanda a fost dată generalului Ion Bunoaica, fostul şef al Trupelor de Securitate (Brigada 30) din Timişoara, implicat în represiunile din 17-21 decembrie 1989. Trupele lui Bunoaica au tras în Piaţa Maria şi au organizat diversiunea cu spargerea vitrinelor în centrul oraşului, pentru a da aparenţă de acte huliganice protestelor.

După 1989, proaspăt createle Trupe de Pază şi Ordine au participat direct la evacuarea Pieţei Universităţii, din 13 iunie 1990 şi la acţiunile ulterioare, alături de mineri. Acţiunile erau coordonate informativ de Unitatea Tonola a SRI şi de Serviciul Pază Demnitari, viitoarea UM 0215, înfiinţată la 1 februarie 1990 de vicepremierul Gelu Voican Voiculescu, care a preluat 380 din cei 544 de ofiţeri ai Securităţii Municipiului Bucureşti, sub comanda colonelului Viorel Tache şi a lt.col. Harosa (până la Revoluţie ofiţer acoperit la Editura Meridiane). Foştii securişti coordonau grupele mixte TPO - mineri.

Aveau adresele tuturor liderilor opoziţiei. Doi din ofiţerii de la SMB au condus de pildă minerii şi trupele TPO la casa lui Ion Raţiu, de unde au sustras şi o sumă de bani în valută, cu ocazia percheziţiei. La acţiunile din Piaţă au participat în total 1400 de militari, ofiţeri şi trupă din fosta Securitate, sub coordonarea generală de la Cotroceni a consilierului prezidenţial generalul Penciuc, fostul absolvent al Şcolii Felix Djerjinski de la Moscova cu gradul de căpitan KGB.

Toate biletele de predare a celor reţinuţi către secţiile de poliţie, la Şcoala de Securitate de la Băneasa sau la UM Măgurele începeau astfel: "Din ordinul generalului Penciuc, am reţinut şi vă predăm pe următorii..."

Ofiţerul din Trupele de Securitate Lucian Pahonţu a participat de la bun început la acţiuni, bătăi şi reţineri, fiind încadrat pe atunci la UM 0305 Băneasa. Comandantul TPO, Ion Bunoaica, a devenit ulterior primul şef al jandarmeriei. După mineriadă, Bunoaica l-a selectat pe Pahonţu în comandamentul Jandarmeriei şi l-a avansat la gradul de maior.

Bunoaica a murit în 1 septembrie 1995 într-un accident de elicopter, chiar de Ziua Jandarmeriei. I s-a ridicat un bust de marmură în comuna natală din Teleorman şi comandamentul judeţean al Jandarmeriei a primit onorific numele său, la 15 iunie 2005.

Tocmai la 15 ani de la încheierea acţiunii în Piaţa Universităţii, când fostul său subordonat Lucian Pahonţu fusese şi el instalat de Traian Băsescu în fruntea SPP.

Concluzie: ce am avut şi n-am pierdut? Securitatea. Să trăiţi, Băsescu. Mulţumesc, Klaus. Recunoştinţă, Nicuşor. Mai am şi eu ce scrie, nu despre sfinţii închisorilor, ci despre cei ce i-au făcut sfinţi.

PS la 30 august 1948, acum 78 de ani, prin Decretul 221 lua fiinţă Direcţia Generală a Securităţii Poporului.