Marele divorţ de la Davos: Aliaţii Americii trasează o linie roşie în faţa lui Trump

Cei mai apropiaţi aliaţi ai Americii au declarat marţi sfârşitul ordinii globale conduse de Statele Unite, concluzionând că presiunile neîncetate exercitate de preşedintele Trump i-au scos la iveală defectele fatale.

Au apus zilele în care liderii mondiali păşeau cu grijă în jurul lui Trump, al cărui prim an de mandat — încheiat cu o criză legată de Groenlanda — a cristalizat temerile că vechea ordine nu mai poate fi salvată.

„A fi un vasal fericit este un lucru. A fi un sclav nefericit este altceva. Dacă cedezi acum, îţi vei pierde demnitatea”, a declarat premierul belgian Bart De Wever, referindu-se la ameninţările lui Trump de a impune tarife din cauza Groenlandei, potrivit Axios.

Retorica neobişnuit de directă a răsunat în întregul Forum Economic Mondial, la Davos, unde Trump va sosi miercuri la un summit deja marcat de tensiuni diplomatice şi anxietate pe pieţe.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a comparat ostilitatea lui Trump faţă de aliaţi cu „şocul Nixon” din 1971 — momentul în care SUA a răsturnat ordinea economică postbelică prin abandonarea standardului aur.

Ea a cerut o independenţă „permanentă” faţă de Statele Unite, avertizând că aşteptarea unei reveniri la normal după Trump nu ar face decât să adâncească vulnerabilitatea Europei.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a condamnat „acumularea fără sfârşit de noi tarife” a lui Trump drept „fundamental inacceptabilă”, mai ales atunci când este folosită ca „instrument de presiune asupra suveranităţii teritoriale”.

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a oferit cel mai tranşant verdict dintre toate, adresându-se audienţei de la Davos: „Să fiu clar: ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziţii.”

„Ştiam că povestea ordinii internaţionale bazate pe reguli era parţial falsă. Că cei mai puternici se exceptau atunci când le convenea. Că regulile comerţului erau aplicate asimetric. […] Că dreptul internaţional se aplică cu rigoare diferită, în funcţie de identitatea celui acuzat sau a victimei”, a spus Carney.

„Această ficţiune a fost utilă”, a continuat el, pentru că hegemonia americană furniza bunuri publice globale — de la rute maritime deschise până la un sistem financiar stabil.

„Acest târg nu mai funcţionează”, a declarat Carney, avertizând că „marile puteri” transformă acum în arme integrarea economică ce a stat mult timp la baza globalizării.

Potrivit unui oficial canadian, Carney a evitat în mod deliberat să numească Statele Unite sau pe Trump, dar remarcile sale au vizat direct acţiunile recente ale preşedintelui.

Prim-ministrul Canadei, fost bancher central, a fost întâmpinat cu o ovaţie în picioare din partea audienţei de la Davos la finalul discursului său.

Un fost oficial american apropiat de mulţi lideri europeni a declarat că presiunile recente ale lui Trump privind Groenlanda „au trecut pentru prima dată o linie roşie pentru europeni” — şi că mulţi cred că aceasta ar putea fi ultima lor şansă de a riposta.

UE analizează un pachet de tarife de represalii în valoare de 93 de miliarde de euro, iar Macron a spus că blocul „nu ar trebui să ezite” să utilizeze instrumentul său anti-coerciţie — un puternic instrument comercial conceput iniţial pentru a contracara presiunile economice ale Chinei.

„Este o nebunie. Regret asta. Dar aceasta este o consecinţă a impredictibilităţii şi a agresivităţii inutile”, a spus Macron despre aplicarea lui împotriva Statelor Unite.

Ruptura este vizibilă şi în alte domenii, dincolo de Groenlanda şi comerţ.

Ungaria este singura ţară europeană care s-a alăturat nou-înfiinţatului „Consiliu al Păcii” anunţat de Trump, subliniind amploarea erodării încrederii — şi reticenţa aliaţilor de a legitima iniţiativele sale.

Până în prezent, consiliul a primit sprijinul liderilor din Albania, Bielorusia, Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite şi Maroc.

Trump a anunţat marţi dimineaţă că intenţionează să se întâlnească cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi cu alte părţi pentru a discuta despre Groenlanda — însă mulţi dintre cei mai relevanţi lideri nu vor fi prezenţi.

Prim-ministra Danemarcei a ales să sară complet peste Davos, iar Macron a părăsit Elveţia marţi fără a se întâlni cu Trump.

Nu este clar dacă liderii Germaniei sau ai Regatului Unit vor participa la întâlnirea cu Rutte.

Aceasta are loc pe fondul unei creşteri a desfăşurării militare europene în Groenlanda şi în contextul în care prim-ministrul insulei şi-a avertizat populaţia să se pregătească pentru o invazie.

Între timp, emisarul lui Trump, Steve Witkoff, şi Jared Kushner s-au întâlnit marţi seara la „USA House” din Davos cu Kirill Dmitriev, consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru a discuta procesul de pace din Ucraina.

Oficialii europeni au avertizat în repetate rânduri la Davos că Rusia nu a dat dovadă de niciun interes real pentru avansarea către pace.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu intenţionează în prezent să călătorească în Elveţia, după un atac rusesc masiv care a lăsat zone ale Ucrainei fără apă şi electricitate, în plină iarnă aspră.

„Nu mai are niciun sens să fim blânzi. Dacă cineva spune: «Vreau să vă iau teritoriu NATO sau, altfel, declanşez un război comercial», atunci vom declanşa un război comercial”, a spus belgianul De Wever.