Marea cruciadă împotriva evaziunii. ANAF a ajuns să închidă micile firme pentru datorii de câţiva lei

Nu de mult premierul Victor Ponta vorbea despre aşa-zisa "cruciadă" împotriva evaziunii ficale, o luptă în care trebuie aplicat principiul "toleranţă zero", fiind în joc sume impresionante de bani care nu mai ajung în vistieria statului. Responsabili de executarea misiunii istorice, inspectorii ANAF, "s-au pus serios pe treabă" în ultima vreme aplicând "la sânge" legea în cazul micilor firme, care s-au trezit lovite de sancţiuni drastice pentru "fraude" de câţiva lei.

Astfel, ANAF, instituţie aflată în subordinea Guvernului prin Ministerul Finanţelor, a început să închidă micile firme - magazine, restaurante, baruri, cafenele etc - găsite cu o inadvertenţă contabilă chiar şi de 3 lei, în timp ce societăţile de stat cu datorii de sute de milioane îşi pot continua nestingherite activitatea, fapt ce a stârnit indignarea publică.

"ANAF luptă bărbăteşte cu micile magazine şi restaurante de cartier. Am aflat cum un om de afaceri din Suceava a fost nevoit să-şi închidă magazinul, pentru 30 de zile, pentru 50 de lei lipsă din casa de marcat, unui restaurant i s-a suspendat activitatea din cauza unei sume nedeclarate de 3 lei şi altuia, din Timişoara, pentru 15 lei. Sunt doar câteva exemple. Lupta împotriva evaziunii fiscale este un obiectiv esenţial pentru România şi este absolut prioritară, dar ea pare astăzi o luptă a celor bogaţi şi corupţi împotriva micilor întreprinzători lipsiţi de sprijin", a declarat sâmbătă deputatul Ovidiu Raeţchi.

Numai zilele trecute, câteva zeci de firme au fost sigilate şi li s-a aplicat pe uşi sau geamuri anunţul "Activitate suspendată de Antifrauda ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale".

O întrebare legitimă într-un astfel de context ar fi - cât de mult se vor reduce de fapt încasările la bugetul statului dacă sunt închise temporar micile firme care au greşit cu 3 lei la calcule? Sunt cazuri în care, odată suspendată activitatea firmelor şi circuitul banilor întrerupt, acestea să dea pur si simplu faliment.

Situaţia prezentă mai ridică şi o altă problemă - legitimitatea unor astfel de sanţiuni drastice pentru cei care comit fapte minore. În drept există principiul proporţionalităţii în aplicarea sancţiunilor care pare să fie eludat în astfel de cazuri.

Cum răspunde ANAF

Şeful instituţiei, Gelu Diaconu, a declarat, pentru Hotnews.ro, că pentru el nu există o limită de la care evaziunea este acceptată. Deşi linia prioritară de acţiune este dată de instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată, nu poate fi neglijată mica evaziune, a explicat acesta, "pentru că adunate, toate aceste cazuri "mici" inseamnă sute de milioane de euro care nu mai ajung la bugetul de stat. Si, apoi ne plângem că nu sunt bani pentru şcoli şi spitale".

"Nu m-aş putea uita în ochii comerciantului cinstit, care-şi plăteşte dările, şi să-i spun că pe vecinul lui l-am iertat că nu a dat bon, pentru că suma este de doar 100 de lei, în acel moment. Aşa ceva nu se va întampla cât timp mă aflu în fruntea ANAF. Mesajul meu este simplu: toleranţa zero pentru evazioniştii fiscali. Vom menţine acelaşi ritm în ce priveste combaterea marii şi micii evaziuni", a afirmat Gelu Diaconu, subliniind că numai în 2014 Direcţia Antifraudă a inaintat organelor de anchetă peste 700 de sesizări penale cu o valoare a prejudiciilor de circa 780 milioane de euro.

Gelu Diaconu a mai afirmat că, din raportul de activitate al Direcţiei Antifraudă pe primele două luni din 2015, s-au înaintat deja 86 de sesizări penale cu prejudicii aferente de peste 100 milioane de euro, 87% din valoarea sesizărilor penale reprezentând prejudiciile identificate mai mari de 1 milion de euro.

Confiscarea prejudiciilor din dosare - un subiect controversat

Deşi stă bine la capitolul sesizări, când vine vorba însă de recuperarea efectivă a prejudiciilor din dosarele penale, ANAF nu mai pare să îşi dea interesul. Deşi există hotărâri definitive în acest sens, inspectorii nu ajung să confişte decât un procent modic de sub 10%.

"Aşa cum am zis şi la bilanţul DNA, peste 310 milioane euro aşteaptă să fie executate, sunt hotărâri definitive care pot fi executate. Dacă această sumă ar intra efectiv în bugetul de stat, spre exemplu, ar putea fi dublate salariile medicilor pe anul următor", declara recent procurorul şef al DNA, Laura Coruţa Kovesi.

Aceeaşi problemă se poate remarca şi în cazul recuperării prejudiciilor din dosarele soluţionate de DIICOT, precum şi de celelalte structuri de parchet din România. Vorbim de sute de milioane de euro, bani care nu mai ajung în vistieria statului graţie modului în care ANAF a înţeles să gestioneze situaţia.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.