MAE spaniol îşi mobilizează ambasadele cu un manual împotriva separatismului catalan

Documentul intitulat 'Pentru convieţuirea democratică', despre situaţia din Catalonia, a fost trimis de Ministerul spaniol al Afacerilor Externe şi Cooperării unui număr de 129 de ambasade şi 92 de consulate ale Spaniei din toată lumea. Potrivit cotidianului El Pais, documentul a fost transmis astfel ca diplomaţii spanioli să dispună de argumente solide pentru a răspunde, pe durata unor reuniuni informale, discuţiilor cu presa sau a unor conferinţe, întrebărilor adresate asupra situaţiei din Catalonia şi revendicărilor secesioniste.

Documentul este elaborat sub forma unui manual cu întrebări şi răspunsuri, inspirat din campania 'Stronger Together', cu care premierul britanic David Cameron speră să câştige referendumul cu privire la independenţa Scoţiei. Raportul asupra Cataloniei are un text general mai scurt şi şase anexe, în care este analizată chestiunea catalană din punct de vedere politic, juridic, cultural sau economic. Argumentul principal al documentului, plin de citate (în majoritate din spusele unor autori catalani, dar şi spanioli sau din străinătate) este că separatismul nu este o opţiune democratică, ci reprezintă, dimpotrivă, ruptura de cadrul înţelegerii şi convieţuirii pe care l-au agreat spaniolii în perioada tranziţiei către democraţie, când au decis să-şi rezolve problemele şi diferenţele prin dialog şi acorduri. 'Când se propune o acţiune politică unilaterală, ceea ce se urmăreşte este să se pună capăt bunei convieţuirii; este impropriu să se vorbească de un principiu democratic', se mai arată în document.

'De la recăpătarea libertăţilor, societatea catalană nu a trăit niciodată episoade de ruptură, fractură socială şi risc de confruntare ca în prezent (...) Opţiunea secesionistă provoacă nesiguranţa şi consternarea întregii societăţi spaniole, inclusiv cea a unei mari părţi din cea catalană (...). Independenţa aduce după sine sărăcirea sigură (...) Vocaţia europeană a Cataloniei ar fi afectată (...) Nu există mod de emancipare posibil, la acest moment al secolului al XXI-lea, aşa cum fac separatiştii, pentru care faptul de a-l transforma în străin pe un concetăţean constituie soluţia pentru propria bunăstare (...). Cei care pun în pericol voinţa bunei înţelegeri sunt cei care dezvoltă un proiect politic care nu vrea să conteze pe cel de alături, ci să se lipsească de el, un proiect care nu urmăreşte binele convieţuirii, ci separarea, cu legături cu istoria noastră recentă (...) Guvernul este convins că împreună vom avea cu toţii de câştigat, iar separaţi, vom pierde cu toţii' , se arată în documentul de 210 de pagini transmis de MAE spaniol.

El Pais subliniază faptul că este normal ca Ministerul să transmită misiunilor diplomatice date asupra unor teme de actualitate, astfel ca diplomaţii să cunoască poziţia guvernului de la Madrid, însă aceste telegrame depăşesc rareori câteva pagini. În schimb, documentul asupra Cataloniei are zeci de pagini, iar autorităţile urmăresc extinderea lui, pe măsură ce va fi nevoie. Documentul a fost elaborat de mai bine de un an, cu contribuţii de la diferiţi experţi, însă ministrul spaniol al afacerilor externe, José Manuel García-Margallo, a decis să-l transmită exact după ce partidele naţionaliste au stabilit data şi întrebarea pentru referendumul programat în Catalonia (la 9 noiembrie 2014, n.r.).

Alte argumente incluse în manualul cu privire la separatismul catalan se referă la importanţa Constituţiei, ratificată cu o largă majoritate la referendumul din 1978, la faptul că o reformă constituţională care să modifice substanţial modelul de împărţire administrativ-teritorială a statului trebuie să fie decisă de întreg poporul spaniol, singurul care deţine suveranitatea, şi indică de asemenea faptul că regiunea Cataloniei nu s-a bucurat niciodată de mai multă autonomie ca în prezent, în toate sectoarele.

'Nu există nicio confruntare a statului spaniol cu Catalonia, ci discrepanţele obişnuite din viaţa politică, aşa cum se petrec lucrurile în oricare altă democraţie (...) Majoritatea susţine buna înţelegere', se mai arată în documentul menţionat.

Acesta subliniază, de asemenea, că dreptul internaţional susţine integritatea teritorială a statelor, iar o Catalonie independentă ar rămâne de fapt în afara Uniunii Europene.

În plus, documentul se referă şi la argumente legate de faptul că în privinţa fiscalităţii din Catalonia, 'nu există o prădare, ci solidaritate' în privinţa încasării taxelor şi impozitelor, iar deficitul fiscal al regiuni este estimat la 6,91 miliarde de euro pe an.

În plus, manualul MAE spaniol analizează şi cazurile Scoţiei, Quebecului sau Kosovo pentru a arăta, de fapt, cum legea este singura cale pentru 'dezvoltarea de opţiuni politice': în primele două cazuri s-a respectat cadrul legal intern, diferit de cel spaniol, şi au avut loc acorduri. În privinţa Kosovo (a cărui independenţă încă nu a fost recunoscută de Spania, n.r.), MAE spaniol subliniază faptul că 'diferenţa radicală' este că populaţia a fost 'obiectul unor atrocităţi contrare celor mai elementare postulate de drept internaţional', chestiune care se încadrează în unele condiţii care justifică dreptul la autodeterminare.