Macron, discurs la Davos: "Ambiţiile imperiale reapar. SUA încearcă să slăbească şi să subjuge Europa"

Europa „nu ar trebui să ezite să folosească” instrumentele de care dispune pentru a-şi proteja interesele, a declarat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron în discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos pe fondul consecinţelor diplomatice generate de mesaje private făcute publice şi al ameninţărilor comerciale tot mai dure venite din partea lui Donald Trump.

Preşedintele francez, purtând ochelari de aviator în faţa unui public dornic să-i audă poziţia, a denunţat competiţia din partea SUA, afirmând că aceasta urmăreşte să „subordoneze Europa”.

„Europa trebuie, în mod clar, să-şi rezolve problemele-cheie”, a subliniat el, potrivit Euronews, într-un mesaj ferm adresat continentului, pledând pentru mai multă inovare şi investiţii private în sectoare-cheie.

Deşi nu l-a menţionat direct pe Trump, Macron nici nu a evitat complet subiectul.

El şi-a deschis discursul spunând: „Este un timp al păcii, stabilităţii şi predictibilităţii”, stârnind hohote de râs în sală. Totuşi, „ne-am apropiat de instabilitate şi dezechilibru”, a adăugat Macron, afirmând că „conflictul a devenit normalizat”.

A urmat apoi o aluzie indirectă la Trump: arătând că anul 2025 a fost marcat de zeci de războaie, preşedintele francez a spus: „Aud că unele dintre ele au fost rezolvate.”

El a revenit asupra subiectului spre finalul unui discurs altminteri axat pe economie.

„Nu este momentul pentru un nou imperialism sau un nou colonialism. Este un moment al cooperării pentru a rezolva aceste trei provocări globale pentru concetăţenii noştri”, a declarat Macron.

„Noi preferăm respectul în locul agresiunii. Şi preferăm statul de drept în locul brutalităţii”, a concluzionat Macron.

„Prietenul meu, nu înţeleg”

Discursul lui Macron la Davos vine în contextul în care Trump a publicat mesaje care arată confuzia liderului francez în privinţa Groenlandei şi propunerea acestuia de a organiza joi, la Paris, o reuniune G7 care să includă, în marja sa, reprezentanţi ruşi.

Trump a postat capturi de ecran pe platforma sa Truth Social, în care Macron propune să găzduiască o întâlnire cu „ucrainenii, danezii, sirienii şi ruşii” şi îl invită pe preşedintele SUA la cină la Paris.

„Prietenul meu… nu înţeleg ce faci în privinţa Groenlandei. Să încercăm să construim lucruri măreţe”, a scris Macron.

Mesajele au apărut după ce Macron a refuzat invitaţia lui Trump de a se alătura iniţiativei sale „Board of Peace”, determinându-l pe preşedintele american să ameninţe cu tarife de 200% pentru vinurile şi şampaniile din Franţa.

„Ei bine, nimeni nu-l mai vrea, pentru că va ieşi din funcţie foarte curând. Voi pune un tarif de 200% pe vinurile şi şampaniile lui şi se va alătura”, le-a spus Trump, luni, reporterilor.

Într-un briefing de presă înaintea discursului lui Macron de la Davos, Palatul Elysee a fost explicit în criticarea strategiei tarifare a lui Trump, afirmând că Franţa nu consideră tarifele o soluţie la problemele globale sau la dezechilibrele economice.

Oficialii au descris abordarea coercitivă în comerţ drept anti-cooperare şi o metodă fundamental greşită.

Totuşi, Elysee a declarat că acţiunile lui Trump validează pledoaria de lungă durată a lui Macron pentru autonomia strategică europeană, pledoarie care precede actuala administraţie americană.

Summit fulger şi mecanisme de urgenţă

Apariţia liderului francez la Davos coincide cu summitul extraordinar al UE programat pentru joi, aceeaşi zi în care Macron a propus să-l găzduiască pe Trump la Paris pentru o cină şi o reuniune G7 extinsă.

Macron s-a aflat în prima linie a reacţiei europene, oficiali francezi cerând activarea instrumentului anti-coerciţie al UE, un mecanism de urgenţă care ar restricţiona capacitatea companiilor americane de a opera pe pieţele europene.

Trump a fost de acord luni, mai devreme, cu o întâlnire la Davos în cadrul unei convorbiri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, dar a insistat că nu poate exista nicio revenire asupra controlului Washingtonului asupra Groenlandei, întrucât insula arctică rămâne esenţială pentru securitatea SUA şi a lumii.

Cu o zi înainte, preşedintele american i-a trimis duminică o scrisoare premierului norvegian Jonas Gahr Støre, în care şi-a legat cererile privind Groenlanda de eşecul său de a câştiga Premiul Nobel pentru Pace.

Mesajul, pe care Trump l-a distribuit şi altor lideri NATO, afirmă că „având în vedere că ţara dumneavoastră a decis să nu-mi acorde Premiul Nobel pentru Pace pentru oprirea a opt războaie sau mai multe, nu mai simt obligaţia de a mă gândi exclusiv la pace”.

Scrisoarea a venit ca răspuns la un mesaj comun al lui Støre şi al preşedintelui Finlandei, Alexander Stubb, care se opuneau ameninţărilor tarifare ale lui Trump.

Støre a precizat că guvernul norvegian nu acordă Premiul Nobel pentru Pace — decizia aparţine Comitetului Nobel, un organism independent format din cinci membri.

Premiul din 2025 a fost acordat liderei opoziţiei venezuelene Maria Corina Machado, care i-a oferit simbolic lui Trump medalia la Casa Albă săptămâna trecută.

Potrivit regulilor Institutului Nobel, titlul de laureat nu poate fi transferat în niciun fel odată ce a fost acordat. Totuşi, medalii au fost dăruite sau vândute în trecut.

„Pentru a rămâne liber, trebuie să fii temut”

Conflictul legat de ambiţiile lui Trump asupra Groenlandei urmează jurământului recent al lui Macron de a consolida prezenţa militară a Franţei pe insula arctică.

Aproximativ 15 soldaţi francezi sunt deja desfăşuraţi la Nuuk pentru exerciţii, urmând să fie întărite şi alte capabilităţi terestre, aeriene şi navale.

Vorbind săptămâna trecută în faţa forţelor armate la baza aeriană Istres, Macron a declarat că 2026 va fi un an al provocărilor pentru apărarea Franţei şi a confirmat planuri pentru cheltuieli militare suplimentare de 36 de miliarde de euro în perioada 2026–2030.

„Pentru a rămâne liber, trebuie să fii temut, iar pentru a fi temut, trebuie să fii puternic. Pentru a fi puternici în această lume brutală, trebuie să acţionăm mai rapid şi mai ferm”, a spus Macron.

Discursul lui Macron de marţi va fi urmat de intervenţia specială a lui Trump de miercuri, care este aşteptată să domine forumul de cinci zile, ce se încheie vineri.

Nu este clar dacă Macron va rămâne la Davos pentru eventuale întâlniri cu Trump, deşi o sursă apropiată preşedintelui francez nu a exclus participarea la discuţii privind Ucraina miercuri.

Delegaţia Washingtonului în staţiunea elveţiană este cea mai numeroasă de până acum şi îi include pe secretarul de stat american Marco Rubio şi pe emisarul special Steve Witkoff.