Lovitură de teatru: Parlamentarii PSD-PNL vor să acuze organizaţiile de mediu de creşterea preţului energiei

Vot pe Legea Bugetului în Parlament, 16 decembrie 2015
Vot pe Legea Bugetului în Parlament, 16 decembrie 2015 (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Agent Green, Asociaţia Bankwatch România şi Fundaţia Eco-Civica anunţă că au fost somate, vineri, sub ameninţarea unei posibile urmăriri penale pentru "împiedicarea aflării adevărului", să se prezinte pe data de 2 decembrie în faţa Comisiei parlamentare de anchetă pentru stabilirea cauzelor creşterii substanţiale a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice. Într-un comunicat de presă, publicat luni, cele trei ONG-uri califică atitudinea Parlamentului drept o deviere gravă de la principiile democratice şi alertează Curtea Europeană de Justiţie.

“Acţiunea Parlamentului este una profund antieuropeană şi ilustrează incompetenţa şi disperarea celor care au ignorat legislaţia de mediu. În loc să fie ei investigaţi de DNA, au recurs la acest instrument extraordinar pe care Parlamentul îl are, comisia de anchetă. Cred că acest mod de acţiune de tip Putin se va întoarce ca un bumerang împotriva lor. Ca prim pas, eu voi sesiza direct Curtea Europeană de Justiţie pentru această acţiune mârşavă”, a declarat Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.

Cele trei organizaţii sunt cunoscute pentru eforturile de a proteja natura - inclusiv în justiţie - de proiecte cu impact negativ major de mediu, care adesea ajung în etapa de construire cu largul concurs al autorităţilor statului, tocmai cele care ar trebui să vegheze la respectarea întocmai a legilor naţionale şi europene şi să asigure tuturor cetăţenilor dreptul constituţional la un mediu curat.

Cele mai sonore astfel de proiecte, a căror nerealizare grupul de parlamentari din comisia de anchetă lasă să se înţeleagă că ar fi motivul creşterii preţurilor electricităţii şi gazelor, se referă la extinderea mai multor cariere de lignit din Gorj, construirea hidrocentralelor din Parcul Naţional Defileul Jiului, toate fără o evaluare a impactului de mediu şi cu grave încălcări ale prevederilor de autorizare, împotriva acestora existând decizii definitive ale instanţelor din România. La acestea se adaugă şi defrişări ilegale din 14 arii protejate din sud-vestul ţării, realizate pentru un proiect de linii de înaltă tensiune al Transelectrica, dar şi opoziţia ONG-urilor faţă de energia nucleară şi faţă de intenţiile Guvernului României de a deturna fondurile PNRR pentru gaze fosile în detrimentul energiei regenerabile, au precizat semnatarii comunicatului.

“Deşi în textul transmis ONG-urilor nu sunt menţionate proiecte specifice, nu poate trece neobservată ironia că unul dintre membrii comisiei de anchetă este tocmai un fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ulterior ministru al energiei - Toma-Florin Petcu - în mandatele căruia o parte dintre aceste proiecte au primit undă verde, ca apoi să fie stopate de instanţe de judecată”, se mai arată în comunicat.

“Proiectul hidrocentralei de pe Jiu a fost oprit în ultimul moment prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti în dosarul 10058/2017, prin care au fost anulate autorizaţiile de construire emise de Consiliul Judeţean Hunedoara şi de Consiliul Judeţean Gorj. Decizia definitivă a instanţei a fost contestată în justiţie de promotorii proiectului prin două căi extraordinare de atac, iar ulterior s-a încercat felierea proiectului, astfel încât componente esenţiale ale lui să fie autorizate. Instanţele de judecată au dat de fiecare dată dreptate ONG-urilor. În 2016 fostul preşedinte ANPM a refuzat să constate nelegalitatea proiectului şi a respins cererile ONG-urilor. Astăzi este anchetator al societăţii civile care şi-a permis să oprească un proiect ilegal. Numai regimul comunist îndrăznea să modifice legea după propriul interes, lucru care, pas cu pas, se întâmplă din nou în România”, a afirmat Ioana Ciută, preşedinta Bankwatch România.

La rândul său, Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica, a precizat că Hidroelectrica, “sfidând legislaţia naţională, dreptul european, convenţiile internaţionale semnate de România (Convenţia de la Ramsar, Convenţia Carpatică, Convenţia de la Berna, Convenţia privind Diversitatea Biologică etc.), dar şi modul în care s-au modificat factorii de mediu, încearcă realizarea unor proiecte dezvoltate înainte de 1989”.

“Ele sunt gândite şi la debitele din anii ‘70, mult mai mari decât cele actuale de după decenii de despăduriri, şi sunt gândite cu debite de servitute zero, ceea ce acum este absolut ilegal. Chiar şi Apele Române recunosc diminuarea severă a debitelor râurilor în bazinul Jiului, în ultimii ani”, a adăugat Trifu.

De asemenea, ONG-urile vizate consideră că principala miză a Comisiei parlamentare este să distragă atenţia de la cauzele reale ale scumpirilor din domeniul energetic, cu care de altfel se confruntă întreaga Europa, şi să găsească un ţap ispăşitor în ONG-urile de mediu.

“Atragem atenţia că noi nu suntem ONG-urile conectate la banul public, ca cele pe care mafiile de mediu au reuşit să le aducă deja la ordin, reprezentăm societatea civilă reală şi nu putem fi intimidaţi. Politicienii trebuie să asculte de noi, şi nu invers”, a mai transmis Gabriel Păun.

Potrivit Ioanei Ciută, faptul că nişte parlamentari români “militează vehement pentru încălcarea legislaţiei comunitare, pentru nerespectarea hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, reprezintă un precedent extrem de periculos şi sugerează apariţia unui curent transpartinic iliberal anti-european în România, de tip polonez/maghiar”.

Totodată, fostul senator USR Mihai Goţiu, cunoscut activist civic, a avut o reacţie dură după ce asociaţia pentru protecţia mediului Agent Green a fost chemată la audieri în Parlament de reprezentanţii PSD şi PNL.

“ABERAŢIA ANULUI: Apărători ai pădurilor, apelor şi, în general, ai mediului, din România, anchetaţi de parlamentarii PSD, PNL şi UDMR pentru că au câştigat un proces în Justiţie! În acelaşi timp, cei care au spart 150 de milioane de euro într-un proiect ilegal, care ar fi dus la dispariţia Parcului Naţional Defileul Jiului, sunt bine mersi şi aşteaptă să mai primească 60 de milioane de euro pentru a-şi desăvârşi opera distructivă!”, a declarat Mihai Goţiu.