'Lista Magnitski' dezbină şi mai mult elita politică a Republicii Moldova

O comisie specială a parlamentului Republicii Moldova a demarat luni, 25 februarie, ancheta legată de una dintre cele mai mari bănci ale republicii, Banca de Economii (BEM), suspectată de desfăşurarea unor operaţiuni ilegale, inclusiv de spălare de bani ruseşti de către persoane ce figurează pe celebra deja 'Listă Magnitski' elaborată de Congresul SUA. Directorul Băncii Naţionale a republicii, Dorin Drăguţanu, a precizat pentru cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta că operaţiuni suspecte cu valută rusă au fost repetate de serviciul său încă în 2008.

Potrivit principalului bancher al Republicii Moldova, operaţiuni suspecte cu bani ruseşti s-au desfăşurat într-adevăr, lucru de care Banca Naţională s-a putut convinge încă din 2008. 'Potrivit legislaţiei Republicii Moldova, toate băncile comerciale - cum este şi BEM, în pofida unei participaţiuni de 50% a statului - trebuie să anunţe despre operaţiunile suspecte la Centrul Anticorupţie. Acest lucru a şi fost făcut în anul 2008. Banca Naţională deţinea şi ea aceste informaţii, însă împuternicirile noastre s-au încheiat o dată cu semnalarea acestui lucru Centrului Anticorupţie, care deţine toate împuternicirile pentru anchetarea cazurilor de spălare de bani', a explicat Drăguţanu, precizând că unul dintre obiectivele Centrului este de a verifica dacă operaţiunile BEM au legătură cu 'Lista Magnitski'.

Deputata Liliana Palihovici, membră a comisiei care anchetează activitatea BEM, a asigurat cotidianul moscovit că va insista ca în timpul verificării documentelor financiare să fie verificate şi cele legate de spălarea de bani ruseşti. 'Despre faptul că prin Republica Moldova au trecut şi cu ajutorul băncilor de aici au fost spălaţi bani de către persoane de pe 'Lista Magnitski' se vorbeşte în Uniunea Europeană (UE) şi se scrie în presa europeană, iar noi nu putem ignora acest lucru', a spus deputata.

Înainte de aceasta, EUObserver anunţa, citând decizia Comisiei Europene, că şase ţări din UE au anunţat demararea unor acţiuni coordonate de luptă împotriva spălării de bani de provenienţă rusă, care ar putea avea legătură cu 'dosarul Magnitski'. Este vorba despre milioane de euro, spălaţi de structuri mafiote printr-o serie de bănci, inclusiv din Republica Moldova. Ţările care desfăşoară anchete sunt Letonia, Lituania, Estonia, Cipru, Austria şi Finlanda, precizează Nezavisimaia Gazeta.

În opinia anchetatorilor europeni, aşa-zisul 'grup Kliuev' a scos din Rusia circa 230 de milioane de euro. Se presupune că în realizarea schemei ar fi putut fi implicate bănci din Cipru, Estonia, Letonia şi Republica Moldova.

Potrivit şefului Direcţiei urmărire penală din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Bogdan Zumbreanu, instituţia a demarat o anchetă după cererea adresată în acest sens Chişinăului de către fondul britanic Hermitage Capital. Zumbreanu a precizat că în 2008 aşa-zisul 'Grup Kliuev' a transferat în conturile BEM circa 53 de milioane de dolari din bani sustraşi din banca rusă 'Krainii Sever'. Ulterior, BEM a transferat aceşti bani în conturi din Austria, Cipru, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Suedia şi Hong Kong.

De ce ancheta a fost demarată abia acum, când despre afacere a început să se vorbească în UE, va trebui să-i explice comisiei parlamentare directorul CNA, Viorel Chetraru. Partidul Liberal-Democrat, al cărui lider este premierul Vlad Filat, a formulat deja acuzaţii la adresa lui Chetraru. În acest demers, liberal-democraţii invocă EUObserver, care a atenţionat în legătură cu relaţiile dintre Chetraru şi fostul director al BEM, Grigori Gacikevici, suspectat de 'transferuri de bani ai mafiei ruse'. După cum releva publicaţia europeană, Viorel Chetraru deţine o vilă în valoare de circa 300.000 de euro. Mass-media din Republica Moldova au publicat imediat fotografii cu vila lui Chetraru, punând întrebarea retorică: 'De unde provin aceşti bani'?

'Faptul că afacerea cu banii ruseşti spălaţi în Republica Moldova a ieşit la iveală abia acum se explică prin lupta politică ce s-a înăsprit în ultimul timp în republică', este de părere liderul Partidului Popular-Republican, fostul vicepreşedinte al parlamentului, Nicolai Andronic. În opinia politicianului, afacerea scoasă acum la iveală este 'rezultatul luptei politice din interiorul Republicii Moldova şi o încercare de a compromite anumite persoane de către CNA, patronată de unul dintre partidele alianţei la guvernare', neavând 'nicio legătură cu presiunile din partea UE, chiar dacă tocmai acolo a fost iniţiată ancheta legată de 'Lista Magnitski''.

Potrivit EUObserver, directorul Hermitage Capital, William Browder, i-a atras atenţia Chişinăului că eficienţa anchetei pe marginea cazului de spălare de bani va influenţa relaţiile dintre UE şi Republica Moldova. După cum a subliniat Browder, republica a fost unul dintre punctele-cheie de tranzit pentru spălarea de bani de către persoane de pe 'Lista Magnitski', iar ancheta trebuie să ducă le pedepsirea vinovaţilor. William Browder a declarat că acţiunile Chişinăului vor deveni un test care va releva dacă republica este sau nu un partener sigur pentru viitoarea integrare în UE.

Între timp, Chişinăul speră să semneze la toamnă, în timpul summitului de la Vilnius, acordul de asociere cu UE, precizează Nezavisimaia Gazeta.