Liderii UE eşuează să cadă de acord asupra celui de-al doilea mandat al lui von der Leyen

Liderii UE nu au reuşit să o susţină pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de preşedinte al Comisiei Europene luni seară, în ciuda asigurărilor date în ultimele zile de Emmanuel Macron din Franţa şi Olaf Scholz din Germania că se apropie de un acord, au declarat pentru POLITICO trei diplomaţi europeni.

"Nu s-a ajuns la niciun acord în această seară", a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, reporterilor luni seara târziu.

Un diplomat european, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi sincer despre discuţii, la fel ca ceilalţi citaţi în articol, a declarat că, deşi negociatorii au căzut de acord asupra a trei nume, liderii vor continua discuţiile la o dată ulterioară, probabil la următoarea lor întâlnire din 27-28 iunie.

În urma alegerilor europene, a apărut un consens timpuriu în jurul Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene, al portughezului Antonio Costa ca preşedinte al Consiliului European, al Robertei Metsola din Malta ca şef al Parlamentului European şi al reprezentantei Estoniei Kaja Kallas ca şef al Politicii externe.

Aşteptările erau mari în momentul în care cei 27 de şefi de stat şi de guvern s-au întâlnit la Bruxelles în speranţa de a împărţi cele patru posturi de conducere ale blocului între actuala coaliţie formată din Partidul Popular European de centru-dreapta, socialişti şi liberali.

După ce partidul lui Macron a fost zdrobit de extrema dreaptă în alegeri, decizia sa de a dizolva parlamentul francez şi de a convoca alegeri anticipate a accelerat aparent discuţiile privind posturile de conducere. În mod obişnuit, negocierile durează săptămâni.

În ultimele săptămâni, alţi lideri europeni au subliniat, de asemenea, nevoia de continuitate, având în vedere războiul Rusiei în Ucraina şi potenţiala revenire a fostului preşedinte american Donald Trump.

Dar speranţele unui acord rapid s-au evaporat luni seara, deoarece Partidul Popular European, câştigătorul alegerilor pentru Parlamentul European, a cerut mai multe concesii şi mai multă putere între funcţiile de top. Aşa cum era de aşteptat, PPE a vrut să îi renumească pe von der Leyen şi pe Metsola, ambii făcând parte din familia politică.

În plus, PPE le-a propus socialiştilor ca mandatul preşedintelui Consiliului European să fie împărţit în două tranşe de 2,5 ani - iar PPE ar urma să primească una dintre ele.

Acest lucru, la rândul său, i-a iritat pe socialişti şi democraţi (S&D), care sperau să obţină postul pentru Costa. La scurt timp după ce discuţiile au intrat în impas, oficialii europeni au început să se învinuiască.

"Referitor la această măsură, a fost parţial orgoliu din partea PPE", a declarat un oficial UE. "Cerând să aibă un mandat de doar 2,5 ani, a creat o problemă de percepţie uriaşă cu [socialiştii], care ar fi fost puşi într-o poziţie dificilă. PPE nu a jucat bine acest lucru, astfel că va fi dificil de rezolvat".

Oficialul a adăugat că Michel nu a ajutat în discuţii. "În loc să ajute la găsirea unui acord, el a continuat să aducă în discuţie alte lucruri", a spus oficialul.

Un alt motiv pentru care discuţiile au eşuat a fost faptul că premierul italian Giorgia Meloni a fost nemulţumită de modul în care s-a desfăşurat seara, au declarat mai mulţi diplomaţi europeni. Meloni, care a fost unul dintre puţinii lideri care au ieşit cu o victorie electorală din alegerile europene, a fost nemulţumită de încercările celorlalţi lideri UE de a o exclude de la negocieri.

Premierul italian "a contestat tipul de abordare a convorbirilor", a declarat un oficial familiarizat cu discuţia. Ea a pornit "de la ipoteza că reuniunea informală de astăzi ar fi trebuit să reprezinte momentul în care să se discute ce trebuie făcut în lumina semnalelor din alegerile europene şi apoi, din acest punct de plecare, să înceapă discuţia despre numele pentru funcţiile de conducere, şi nu invers", a adăugat oficialul.

Vorbind la G7 la sfârşitul săptămânii trecute, Macron, care este unul dintre intermediarii cheie în afacerea privind funcţiile de conducere, a declarat că el crede că discuţiile de luni ar putea duce la o decizie de principiu.

"Este o discuţie care are loc între cei 27; ne-am sunat unii pe alţii; [un acord] pare posibil în zilele care vin, în săptămâna care vine", a declarat Macron.

Scholz a reluat aceste comentarii mai târziu, spunând că o decizie privind posturile de conducere de la Bruxelles va veni rapid. "Acum se vor lua decizii foarte rapid cu privire la cele mai importante posturi care trebuie ocupate în Europa pentru ca Uniunea Europeană să poată acţiona", a declarat Scholz într-un interviu acordat presei Axel Springer în marja G7.

Liderii UE se vor reuni din nou la Bruxelles în perioada 27-28 iunie, în speranţa de a ajunge la un acord cu privire la liderii blocului înainte de votul Parlamentului European privind viitorul preşedinte al Comisiei, prevăzut pentru jumătatea lunii iulie.