Leul a avut în primele 10 luni a treia depreciere faţă de euro dintre monedele din Europa-analiză

După primele zece luni ale anului, dintre monedele din Europa, dinarul sârbesc a marcat cea mai mare depreciere faţă de euro (6,8%), urmat de leul moldovenesc cu 5,5% şi leul românesc, cu o scădere de 5,3%, se arată într-o analiză realizată de casa de brokeraj Noble Securities.

În ceea ce priveşte monedele din UE, la sfârşitul aceleiaşi perioade, leul rămâne singura monedă care s-a depreciat în comparaţie cu moneda unică.

„Din punct de vedere al performanţelor economice ale României în acest an, scăderea leului este oarecum nemeritată, dacă analizăm situaţiile ţărilor ale căror monede naţionale au marcat deprecieri mai mari sau comparabile cu a sa. Scăderea leului reflectă prioritar neîncrederea investitorilor în mediul local, considerându-l mai puţin sigur din cauza instabilităţii induse de situaţiile politice tensionate care au apărut în acest an”, a arătat Victor Safta, Director General Noble Securities- sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

Astfel, pe primul semestru al acestui an, România a avut o creştere economică de 0,8%, iar prognozele pe anul în curs şi pe cel viitor sunt favorabile, în contextul în care cea mai mare parte a Europei are în faţă recesiunea. Deficitul bugetar al României după primele trei trimestre a fost de 1,18%, iar şomajul este în scădere faţă de anul trecut.

În comparaţie, Serbia este din punct de vedere economic într-o situaţie critică, luptându-se să reducă un deficit aflat mult timp la un nivel de peste 7% , acordul cu FMI este suspendat, inflaţia în creştere, economia în scădere etc. În acelaşi timp, Republica Moldova se confruntă cu un val de criză, inclusiv pe fondul secetei accentuate din acest an.

Forintul maghiar şi zlotul polonez rămân monedele din Europa cu cele mai mari câştiguri faţă de euro, după primele zece luni, de 9,2% şi, respectiv, 7,3%.

“O evoluţie interesantă o are lira turcească, destul de puţin afectată de situaţia tensionată din regiunea sa, aceasta marcând pe pieţele financiare o apreciere de circa 4,6% faţă de euro în acest an. Potenţialul economic al Turciei este atât de interesant pentru investitori, încât se pare că eclipsează alte evenimente”, a precizat Victor Safta.

Turcia este poziţionată strategic la “graniţa” dintre Europa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, fapt ce facilitează reorientarea exporturilor din UE către alte pieţe. Economia Turciei este a 16-a în lume, crescând accelerat în ultimii ani (9% în 2010 şi 8,5% în 2011). Riscul supraîncălzirii economiei a fost disipat în 2012, creşterea economică prevăzută fiind în jurul valorii de 3%.

În ceea ce priveşte evoluţiile raportate la luna octombrie, euro a înregistrat uşoare creşteri faţă de majoritatea monedelor. Criza datoriilor suverane este însă încă departe de a fi soluţionată, iar prognozele instituţiilor financiare internaţionale pentru 2012 şi 2013 sunt periodic revizuite în scădere.

„Pe parcursul lunilor viitoare vom asista la evenimente ce ar putea avea un impact semnificativ asupra pieţelor financiare: momentele critice ale crizei datoriilor nu au trecut, iar Europa va resimţi în continuare turbulenţele, la fel şi România şi, respectiv, leul. BNR are instrumentele necesare pentru a reacţiona la astfel de cazuri; să sperăm că acestea nu vor fi îngreunate de presiuni interne asupra monedei naţionale, cauzate de situaţii politice tensionate ce ar putea să apară stimulate fiind de evenimente pre- sau post- electorale”, a precizat Victor Safta.