Kremlinul întăreşte securitatea în jurul lui Putin pe fondul asasinatelor şi temerilor privind o lovitură de stat

Kremlinul a sporit dramatic securitatea personală în jurul preşedintelui Vladimir Putin, instalând sisteme de supraveghere în locuinţele colaboratorilor apropiaţi, ca parte a unor noi măsuri declanşate de un val de asasinate ale unor înalţi oficiali militari ruşi şi de temeri privind o lovitură de stat, potrivit unui raport al unei agenţii europene de informaţii obţinut de CNN.

Bucătarii, gărzile de corp şi fotografii care lucrează cu preşedintele au, de asemenea, interdicţia de a călători cu transportul public, se arată în documentul citat. Vizitatorii liderului de la Kremlin trebuie verificaţi de două ori, iar cei care lucrează în apropierea lui pot folosi doar telefoane fără acces la internet, se adaugă.

Unele dintre măsuri au fost introduse în ultimele luni, în urma uciderii unui general de rang înalt în decembrie, care a declanşat un conflict în rândul conducerii structurilor de securitate ale Rusiei, arată raportul. Acestea sugerează o nelinişte tot mai mare în interiorul Kremlinului, în contextul în care se confruntă cu probleme în creştere atât pe plan intern, cât şi extern, inclusiv dificultăţi economice, semne tot mai evidente de disidenţă şi eşecuri pe câmpul de luptă din Ucraina.

Oficialii de securitate ruşi au redus drastic numărul locurilor pe care Putin le vizitează în mod regulat, arată raportul. El şi familia sa au încetat să mai meargă la reşedinţele lor obişnuite din regiunea Moscovei şi de la Valdai, proprietatea izolată de vară a preşedintelui, situată între Sankt Petersburg şi capitală.

De la începutul acestui an, el nu a vizitat nicio instalaţie militară, potrivit raportului, în ciuda deplasărilor regulate din 2025. Pentru a ocoli aceste restricţii, Kremlinul difuzează imagini preînregistrate cu el către public, se mai arată în raport.

De la invazia rusă asupra Ucrainei din 2022, Putin petrece, de asemenea, săptămâni întregi în buncăre modernizate, adesea în Krasnodar, o regiune de coastă la Marea Neagră, aflată la câteva ore de Moscova, potrivit raportului.

Dosarul, pus la dispoziţia instituţiilor media de o sursă apropiată unei agenţii europene de informaţii, apare într-un moment de percepţie tot mai accentuată a unei crize în jurul Kremlinului, la patru ani de la războiul său brutal şi sortit eşecului.

Pierderile ruseşti, estimate de statele occidentale la aproximativ 30.000 de morţi şi răniţi în fiecare lună, coroborate cu câştiguri teritoriale limitate pe linia frontului şi atacuri repetate cu drone ale Ucrainei în interiorul Rusiei, au dus costurile conflictului la un nivel pe care mulţi îl consideră nesustenabil. Chiar duminică noaptea, o dronă a lovit un bloc de locuinţe de lux dintr-un cartier select din vestul centrului Moscovei, potrivit autorităţilor locale şi imaginilor de la faţa locului.

Costul economic al războiului este acum vizibil — cu întreruperi ale datelor de telefonie mobilă care afectează frecvent marile oraşe şi irită chiar şi burghezia pro-Putin — accentuând senzaţia că războiul începe să afecteze elitele urbane, care până acum au fost în mare parte ferite de impactul invaziei.

Raportul oferă detalii rare despre îngrijorările Moscovei privind deteriorarea securităţii interne. De asemenea, prezintă detalii potenţial stânjenitoare despre un conflict în cadrul conducerii de securitate şi militare ruse privind responsabilitatea protejării ofiţerilor de rang înalt — lucru care, potrivit documentului, a determinat revizuirea protocoalelor lui Putin şi extinderea unui nivel mai ridicat de securitate personală la încă 10 comandanţi superiori.

„Risc de lovitură de stat”

Raportul afirmă că, de la începutul lunii martie 2026, „Kremlinul şi Vladimir Putin însuşi sunt îngrijoraţi de posibile scurgeri de informaţii sensibile, precum şi de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat care să-l vizeze pe preşedintele rus. El este deosebit de precaut în privinţa utilizării dronelor într-o posibilă tentativă de asasinat din partea unor membri ai elitei politice ruse.”

Cea mai surprinzătoare concluzie îl priveşte însă pe fostul apropiat al lui Putin, Serghei Şoigu.

Fostul ministru al Apărării, în prezent secretar al Consiliului de Securitate, „este asociat cu riscul unei lovituri de stat, deoarece păstrează o influenţă semnificativă în cadrul conducerii militare de vârf”, arată raportul.

Acesta adaugă că arestarea fostului adjunct al lui Şoigu şi apropiat al acestuia, Ruslan Ţalikov, pe 5 martie, este considerată „o încălcare a acordurilor tacite de protecţie dintre elite, slăbindu-l pe Şoigu şi crescând probabilitatea ca el însuşi să devină ţinta unei anchete judiciare.”

Comitetul de Investigaţii al Rusiei a declarat într-un comunicat din martie că Ţalikov a fost arestat sub acuzaţii de delapidare, spălare de bani şi luare de mită. Relatările despre corupţia din elita militară sunt frecvente, dar s-au înmulţit de la începutul invaziei ruse împotriva Ucrainei.

Raportul nu oferă dovezi care să susţină acuzaţiile la adresa lui Şoigu, considerat anterior foarte apropiat de Putin, iar o tentativă de înlăturare a preşedintelui rus ar reprezenta o schimbare radicală de loialitate. Având în vedere că publicarea acestuia ar putea avea ca scop destabilizarea Kremlinului, este remarcabil faptul că serviciul european de informaţii ar avertiza în acelaşi timp Kremlinul asupra unei posibile lovituri de stat.

Putin a supravieţuit unei tentative anterioare de revoltă în iunie 2023, când liderul mercenarilor Evgheni Prigojin a condus un marş eşuat asupra Moscovei.

Disputele interne din elita moscovită sunt adesea intens speculate, dar rareori expuse. Iar în plin război din Ucraina, pe fondul scăderii sprijinului SUA pentru Kiev, agenţiile europene de informaţii au un interes semnificativ în a sugera tensiuni şi paranoia crescânde în Kremlin.

Natura unor astfel de informaţii face ca unele detalii să fie dificil de verificat.

Unele dintre măsurile de securitate din jurul lui Putin descrise în raport au mai fost relatate anterior sau erau larg presupuse, inclusiv controalele corporale intensive, evitarea smartphone-urilor şi restricţionarea deplasărilor preşedintelui. Putin este încă văzut frecvent în public, întâlnindu-se în această săptămână cu liderul cecen Ramzan Kadîrov şi cu ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi.

Putin a început să se izoleze în timpul pandemiei de COVID-19, stând adesea la capătul unei mese lungi faţă de oaspeţii săi de rang înalt, până când a ordonat invazia din februarie 2022. Relatările sugerează că foloseşte aceeaşi configuraţie de birou în mai multe locaţii, de unde îşi conduce şedinţele prin videoconferinţă.

Detaliile noilor măsuri de securitate apar la câteva zile după ce Moscova a anunţat schimbări semnificative la parada din 9 mai din Piaţa Roşie, pentru comemorarea victoriei asupra Germaniei naziste. Evenimentul din acest an — al cincilea de la invazia la scară largă asupra Ucrainei — va avea loc fără armament greu, precum blindate şi rachete.

Putin va organiza în acest an o paradă redusă în Piaţa Roşie, pe fondul presiunilor şi ameninţărilor tot mai mari.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a indicat că ameninţarea şi succesul recent al atacurilor ucrainene cu rază lungă de acţiune reprezintă unul dintre motive.

„Pe fondul acestei ameninţări teroriste desigur, sunt luate toate măsurile pentru a minimiza pericolul”, a spus el.

Paradele anterioare au fost o demonstraţie a forţei militare a Kremlinului, dar au fost reduse de la începutul invaziei din Ucraina, invocând preocupări operaţionale şi de securitate.

Conflict în Kremlin

Raportul de informaţii sugerează o confruntare tensionată între oficiali de rang înalt în cadrul unei reuniuni la Kremlin, la sfârşitul anului trecut, cu Putin, care a declanşat parţial noile măsuri. După asasinarea generalului-locotenent Fanil Sarvarov la Moscova, pe 22 decembrie 2025, probabil de către agenţi ucraineni, Putin a convocat personalul-cheie din domeniul securităţii trei zile mai târziu.

În timpul reuniunii, şeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, l-a criticat pe directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, pentru că nu şi-a protejat ofiţerii, iar acesta, la rândul său, s-a plâns de lipsa resurselor şi a personalului, se arată în raport.

„Subliniind teama şi demoralizarea provocate în rândul personalului (militar), Valeri Gherasimov şi-a criticat dur omologii din serviciile speciale pentru lipsa de previziune”, se spune în document.

Raportul mai arată că „la finalul acestei reuniuni tensionate, Vladimir Putin a făcut apel la calm, propunând un format alternativ de lucru şi instruindu-i pe participanţi să prezinte soluţii concrete la problemă în termen de o săptămână.”

Acea soluţie rapidă a implicat extinderea atribuţiilor Serviciului Federal de Protecţie (FSO) — care la acel moment îl proteja doar pe Gherasimov în cadrul comandamentului militar — pentru a asigura securitatea altor 10 comandanţi superiori.

Raportul susţine că întărirea propriilor măsuri de securitate ale lui Putin a venit după această extindere a atribuţiilor FSO.

Este rar ca agenţiile de informaţii occidentale să divulge relatări detaliate ale deliberărilor confidenţiale ale unor actori ostili, obţinute probabil din surse umane sau electronice, ambele expuse riscului de a fi compromise.

Totuşi, publicarea sa poate reflecta o încercare a oficialilor europeni de a exploata o speranţă despre care criticii au susţinut că a fost mult timp singura lor strategie de a învinge Rusia în Ucraina — aşteptarea prăbuşirii sale interne.