Kremlinul a început să se teamă că războiul din Ucraina a ajuns într-un impas

Lipsa progreselor pe linia frontului, pierderile tot mai mari, atacurile cu drone ucrainene din ce în ce mai eficiente şi criza economică, însoţită de întreruperi constante ale internetului la cererea serviciilor de securitate, forţează conducerea Rusiei să privească mai lucid războiul pe care îl poartă.
Nervozitatea care începe să apară în societate este împărtăşită de mulţi membri ai elitei, iar unii oficiali de rang înalt de la Kremlin consideră că conflictul a ajuns într-un impas, fără o cale clară de rezolvare, relatează Bloomberg, citând surse informate.
Vladimir Putin, potrivit uneia dintre aceste surse, intenţionează să continue războiul, dar ar dori să îl încheie până la sfârşitul anului — însă, ca şi până acum, în propriile condiţii, inclusiv prin obţinerea controlului total asupra Donbasului.
Putin ar dori, de asemenea, să încheie un acord mai amplu de securitate cu Europa, care să consolideze efectiv câştigurile teritoriale ale Moscovei.
Mai mulţi diplomaţi europeni au declarat că atmosfera din culoarele puterii de la Moscova este sumbră: pe câmpul de luptă s-a instalat un impas, în timp ce dronele ucrainene nu doar că perturbă constant rafinăriile şi facilităţile de export, ci au adus războiul şi la Moscova.
În noaptea de 17 mai, aproape 600 de drone au efectuat cel mai mare raid asupra regiunii Moscova de la începutul conflictului, lovind infrastructura energetică, o întreprindere din industria de apărare şi aeroportul Şeremetievo.
Temându-se de drone, Putin a încetat complet să mai călătorească în regiuni şi apare în public doar la Moscova, în regiunea Moscovei şi la Sankt Petersburg, zone protejate cel mai puternic de apărarea antiaeriană. Pauza în deplasările sale prin ţară, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ucrainene, a ajuns la 196 de zile, potrivit estimărilor publicaţiei Agency.
Între timp, liderul de la Kremlin nu şi-a moderat ambiţiile şi intenţionează să cucerească Donbasul, mai ales că înalta conducere militară l-a convins că acest lucru poate fi realizat până în toamnă, a relatat Financial Times.
„Am încercat să-l conving să încheie totul pe actuala linie a frontului. Dar el continuă să spună: «Nu, nu pot face asta»”, a declarat o sursă, potrivit The Moscow Times.
Totuşi, avansul armatei ruse nu doar că s-a oprit, dar au şi pierdut din terenul pe care îl ocupaseră cu forţa. Potrivit Agenţiei de Informaţii pentru Apărare a SUA, după oprirea terminalelor de internet prin satelit Starlink folosite de armata rusă în ianuarie, Forţele Armate ale Ucrainei au eliberat aproximativ 400 de kilometri pătraţi.
Unităţile ucrainene lansează tot mai des contraatacuri, folosind drone, inclusiv terestre, alături de infanterie. Deşi progresele majore au rămas dificile din cauza unui deficit semnificativ de personal, armata nu mai este blocată într-o postură exclusiv defensivă, aşa cum era în 2025.
Ministrul ucrainean al Apărării, Mihail Fedorov, le-a declarat reporterilor în această săptămână că Ucraina a „încetinit semnificativ avansul inamicului şi recâştigă treptat iniţiativa”. El pregăteşte reforme menite să atragă mai mulţi oameni în armată, deşi recrutarea rămâne extrem de nepopulară într-o ţară obosită de al cincilea an de război.
Planul prevede creşterea salariilor militarilor, în special pentru completarea infanteriei, şi identificarea altor metode de atragere a recruţilor. De asemenea, el intenţionează să îmbunătăţească eficienţa desfăşurării trupelor şi să extindă utilizarea dronelor, inclusiv a celor terestre, relatează Bloomberg.
Nici chiar cei mai belicoşi corespondenţi militari ruşi nu mai cer mobilizare generală, a cărei necesitate o susţineau până relativ recent, remarcă Ivan Filippov, care studiază comunitatea „Z” încă de la începutul războiului. Ei, spune el, înţeleg că aceasta nu ar rezolva nimic: Forţele Armate ale Ucrainei controlează frontul atât de strict cu drone, încât un aflux masiv de trupe ar însemna doar pierderi masive suplimentare, nu un progres decisiv.
Omniprezenţa dronelor a făcut ineficiente chiar şi tacticile de „infiltrare”, pe care soldaţii ruşi le folosesc încă de anul trecut pentru a pătrunde prin breşe în apărarea ucraineană în grupuri de obicei formate din câte doi oameni, pierzând în acest proces 80-90% dintre atacatori.