Judecătorii explică arestarea fiului lui Tudorel Toader. Acuzat că s-ar fi folosit statutul de profesor pentru a abuza studentele

Folosirea autorităţii de profesor pentru apropierea de studente, presupusele presiuni exercitate asupra acestora şi încercările de a ascunde contactele se numără printre argumentele invocate de Curtea de Apel Iaşi pentru arestarea preventivă a lui Alexandru Toader. Fiul fostului ministru al Justiţiei Tudorel Toader este cercetat pentru viol în formă continuată, agresiune sexuală şi tentativă de agresiune sexuală.

Motivarea măsurii de arestare pentru 30 de zile, prezentată de Gândul, descrie un presupus comportament repetat pe parcursul mai multor ani de studii. Potrivit instanţei, întâlnirile ar fi fost solicitate sub pretexte academice sau profesionale, iar ulterior ar fi fost folosite pentru apropieri şi solicitări de natură sexuală.

Hotărârea nu este definitivă. Alexandru Toader, care este căsătorit şi are doi copii minori, beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, iar acuzaţiile urmează să fie examinate în cadrul procedurilor judiciare.

Autoritatea didactică, invocată în motivarea arestării

În analiza pericolului pentru ordinea publică, judecătorii au acordat o importanţă deosebită împrejurărilor în care ar fi fost comise faptele. Aceştia consideră că poziţia de cadru didactic i-ar fi permis inculpatului să câştige încrederea unor tinere preocupate de situaţia lor universitară.

„Probele indică suspiciunea că inculpatul s-ar fi prevalat de statutul de cadru didactic, asociat cu încrederea şi răspunderea faţă de studenţi, pentru a se apropia de tinere aflate sub influenţa sa profesională, actuală sau încă resimţită.

Pretextele invocate (o restanţă de refăcut, o lucrare de discutat, un examen de promovat sau un sfat juridic) ar fi dat solicitărilor aparenţa unor demersuri legitime, iar studentele, îngrijorate pentru parcursul lor, ar fi avut dificultăţi în a le refuza.

Prin mesaje insistente, prin trecerea de la subiecte academice la cele personale şi prin evitarea oricărui martor, discuţiile ar fi fost mutate treptat în sfera privată, în spaţii în care tinerele rămâneau singure cu inculpatul. Atunci când a fost refuzat, inculpatul nu ar fi renunţat, ci ar fi trecut la gesturi menite să înfrângă rezistenţa şi să impună contactul sexual.

Fiecare situaţie ilustrează gravitatea acestui tipar.

În cazul persoanei vătămate X, vulnerabilitatea legată de evaluare ar fi fost folosită pentru crearea unei dependenţe faţă de disponibilitatea profesorului de a o sprijini, iar primul episod ar fi fost urmat, după o săptămână, de un nou act sexual în cabinetul facultăţii, imediat după susţinerea parţialului.

În cazul victimei Y, inculpatul ar fi cunoscut experienţa de abuz pentru care ea îi cerea îndrumare şi ar fi exploatat cadrul astfel creat pentru solicitări sexuale şi apropiere fizică, ceea ce constituie o împrejurare de gravitate deosebită”, se arată în motivarea instanţei.

Apeluri repetate şi întâlniri solicitate în absenţa altor persoane

Documentul prezintă şi alte situaţii în care Alexandru Toader ar fi insistat pentru întâlniri private, în pofida refuzurilor primite. Judecătorii descriu o presupusă metodă comună de abordare, bazată pe diferenţa de statut dintre profesor şi studente.

„În cazul persoanei vătămate Z, apelurile repetate, solicitarea de a discuta numai când era singură şi refuzul unui loc public ar fi precedat intrarea în locuinţa ei, unde ar fi blocat-o lângă perete, ar fi atins-o în zona sânului şi ar fi sărutat-o în pofida refuzurilor.

În cazul numitei K, după refuzul invitaţiilor personale, ar fi chemat-o sub pretextul discutării lucrării şi ar fi încercat să o sărute într-un spaţiu neiluminat, iar fapta a rămas în fază de tentativă, datorită retragerii imediate a victimei.

Persoanele sunt diferite, iar comportamentul presupus infracţional temei al arestării preventive se întinde pe mai mulţi ani de studii, ceea ce arată o metodă constantă: funcţia deschide accesul, motivul academic legitimează apropierea, iar întâlnirea privată serveşte cererilor şi actelor sexuale.

Celelalte fapte pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală se înscriu în aceeaşi logică prin modul de abordare, ascunderea contactelor şi exploatarea diferenţei de statut, chiar dacă în cazul respectivelor persoane vătămate situaţiile nu au „evoluat” în abuzuri sexuale concrete”, notează judecătorii.

Instanţa invocă efectele asupra încrederii în profesiile juridice

Un alt argument al Curţii de Apel Iaşi priveşte mediul universitar în care s-ar fi petrecut faptele şi responsabilităţile asociate celor două calităţi ale inculpatului: cadru didactic la Facultatea de Drept şi notar.

În aprecierea judecătorilor, presupusa folosire a acestei poziţii pentru obţinerea unor favoruri sexuale are consecinţe atât asupra persoanelor implicate, cât şi asupra încrederii publice în formarea viitorilor profesionişti ai dreptului.

„Facultatea de Drept formează viitorii magistraţi, avocaţi, notari şi alţi jurişti, adică persoane chemate să participe la înfăptuirea justiţiei, la aplicarea şi respectarea legii, care se bucură de încrederea publicului. Într-un asemenea cadru, autoritatea didactică presupune nu doar competenţă, ci şi un standard ridicat de integritate şi de respect faţă de limitele studenţilor.

Presupusa folosire a acestei autorităţi pentru obţinerea accesului la intimitatea studentelor, de către un cadru didactic care are şi calitatea de notar, adică un profesionist al dreptului învestit cu încrederea publică, afectează nu doar persoanele vătămate, ci şi încrederea în formarea juridică şi în profesiile care decurg din ea.

Mediul juridic este, în plus, unul în care parcursul profesional al studentelor depinde în mare măsură de reputaţie, ceea ce explică şi reticenţa persoanelor vătămate de a se opune unui profesor pe care îl considerau influent sau de a sesiza comportamentele inadecvate. Aceste împrejurări conferă faptelor o gravitate sporită în raport cu efectul lor asupra ordinii publice.

Pericolul este accentuat de preocuparea inculpatului pentru limitarea posibilităţii de documentare a contactelor. Probele sugerează că ar fi cerut ştergerea conversaţiilor, folosirea unor mesaje cu dispariţie automată, salvarea numărului sub o altă identitate, convorbiri purtate doar în singurătate şi întâlniri ferite de public. Astfel, ce se petrecea putea rămâne secret.

Împreună cu poziţia sa de autoritate şi cu greutatea cu care tinerele puteau vorbi despre acele întâmplări, acest mod de a proceda ar fi încurajat repetarea faptelor şi ar fi amânat dezvăluirea lor”, se precizează în documentele dosarului ajuns la instanţa supremă.

Toader senior contestă acuzaţiile şi reclamă un atac la adresa sa

Fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader, care a fost şi rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, susţine că ancheta împotriva fiului său urmăreşte, în realitate, să îl vizeze pe el.

Într-o postare pe Facebook, acesta a contestat modul în care s-a constituit dosarul şi a afirmat că Alexandru Toader nu ar fi avut posibilitatea să îşi prezinte apărarea înainte de a fi lipsit de libertate.

„Este un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru!

În precedent, de când este cadru didactic la Facultatea de Drept, au fost mai multe episoade de atac la adresa lui.

De data aceasta, o avocată cu dosare penale, urmărind să îşi uşureze situaţia juridică, a 'motivat' două studente să dea declaraţii nefavorabile lui, a trimis un jurnalist care să le înregistreze, a rezultat un subiect de presă la nivel naţional, ataşat de numele meu, iar în final, sesizarea din oficiu din prezentul dosar penal.

Fără probe şi prin intimidare, au lovit într-un tânăr pe care acasă îl aşteaptă doi copii, dintre care unul de doar câteva săptămâni.

Până astăzi nu a cunoscut niciuna dintre acuzaţiile formulate, nu a avut nicio calitate în dosar, nu a avut posibilitatea propunerii probelor în apărare. Este în faţa unui dosar deja format, de care a fost total străin, iar la final i s-au prezentat acuzaţiile, considerat vinovat şi lipsit de libertate.

Exprim încrederea că magistraţii vor constata acest abuz şi îl vor pune în libertate, dându-ne posibilitatea să formulăm apărări şi să îi demonstrăm nevinovăţia”, a scris Tudorel Toader.