Un tribunal din nordul Rusiei l-a condamnat pentru a doua oară pe istoricul Gulagului şi activist pentru drepturile omului, Iuri Dmitriev, a informat luni publicaţia Moscow Times.
Cea mai recentă condamnare adaugă 2 ani la pedeapsa de 13 ani a lui Dmitriev de anul trecut, găsit vinovat pentru abuzarea sexuală a fiicei sale adoptive.
Criticii spun că această condamnare este motivată politic şi a apărut în urma operei istoricului care a dezvăluit crimele din epoca lui Stalin, atrăgând atenţia că procesul a avut la bază dovezi fabricate.
Dmitriev însuşi neagă acuzaţiile.
Tribunalul oraşului Petrozavodsk din republica Karelia, din nord-vestul Rusiei, l-a găsit pe Dmitriev, în vârstă de 65 de ani, vinovat de pornografie infantilă şi l-a condamnat la 15 ani de închisoare.
Procurorii au cerut o pedeapsă de 15 ani de închisoare pentru Dmitriev, care a reuşit să dezgroape gropi comune din vremea sovieticilor, în care au fost îngropate mii de victime ale represiunilor comuniste din Karelia.
O instanţă l-a achitat iniţial pe Dmitriev de acuzaţii – despre care prietenii, colegii şi societatea civilă susţin că sunt o răzbunare politică pentru munca sa – în 2018, dar, câteva zile mai târziu, a fost deschis un al doilea dosar penal împotriva lui.
Dmitriev a fost mai întâi condamnat la 3 ani şi şase luni de închisoare, condamnare prelungită apoi la 13 ani cu puţin timp înainte de eliberarea sa.
Experţii din timpul primului proces al lui Dmitriev au descoperit că fotografiile pe care le făcuse fiicei sale adoptive nu sunt pornografice. Istoricul a susţinut că pozele fuseseră făcute pentru a-i monitoriza starea de sănătate.
Uniunea Europeană a cerut Rusiei să renunţe la acuzaţiile „dubioase” împotriva lui Dmitriev.
Iuri Dmitriev conduce filiala Karelia a grupului "Memorial" pentru drepturile omului, organizaţie care îl consideră prizonier politic.
Centrul pentru Drepturile Omului "Memorial" se confruntă, de asemenea, cu închiderea, în urma deciziei unui tribunal moscovit, apărută săptămâna aceasta, în care grupul este acuzat de "justificarea terorismului" şi de faptul că nu s-a declarat "agent străin" în ciuda faptului că a fost finanţat din exterior.
Cele două cazuri încheie un an marcat de represiuni fără precedent ale oponenţilor Kremlinului, de arestarea şi condamnarea liderului opoziţiei Alexei Navalnîi şi interzicerea organizaţiilor sale, precum şi declararea mai multor organizaţii de presă "agenţi străini" şi blocarea acestora pentru activităţi "indezirabile".