Israelul bombardează oraşul Gaza, în timp ce spitalele sunt împinse "la limita colapsului"

Tancurile şi avioanele de luptă israeliene au bombardat joi oraşul Gaza, provocând ceea ce un înalt oficial al ONU a numit „noi valuri de strămutări”, pe măsură ce armata şi-a intensificat atacul asupra militanţilor Hamas în cel mai mare centru urban al teritoriului, relatează France24.

Potrivit martorilor oculari, un flux constant de locuitori din Gaza putea fi văzut îndreptându-se spre sud pe jos, în vehicule şi în căruţe trase de măgari, cu puţinele lor bunuri îngrămădite.

„Sunt focuri de artilerie, atacuri aeriene, focuri de armă din quadcopter şi drone. Bombardamentele nu se opresc niciodată. Lumea nu înţelege ce se întâmplă. Ei (Israelul) vor să ne evacuăm spre sud – dar unde vom locui? Nu există corturi, nici mijloace de transport, nici bani”, a spus Aya Ahmed, 32 de ani, care se adăposteşte împreună cu 13 rude în oraşul Gaza.

Palestinienii spun că preţul unei călătorii spre sud a crescut vertiginos, ajungând în unele cazuri la peste 1.000 de dolari.

Ofensiva a stârnit indignarea comunităţii internaţionale, teritoriul fiind deja devastat de aproape doi ani de război, iar zona oraşului Gaza fiind afectată de o foamete declarată de ONU.

„Spitalele sunt pe punctul de a se prăbuşi”

„Incursiunea militară şi ordinele de evacuare din nordul Gazei provoacă noi valuri de strămutări, forţând familiile traumatizate să se refugieze într-o zonă din ce în ce mai mică, nepotrivită pentru a trăi în condiţii umane”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pe X.

„Spitalele, deja copleşite, sunt pe punctul de a se prăbuşi, deoarece escaladarea violenţei blochează accesul şi împiedică OMS să livreze provizii vitale”, a avertizat el.

Spitalele din Gaza au raportat că trei copii se aflau printre cele cel puţin 12 persoane ucise în atacurile israeliene asupra oraşului Gaza în timpul nopţii.

Agenţia de apărare civilă din Gaza, o forţă de salvare care operează sub autoritatea Hamas, a declarat că focul israelian a ucis cel puţin 64 de persoane miercuri, dintre care 41 în oraşul Gaza.

Sute de mii de palestinieni au fugit din oraşul Gaza de când Israelul a anunţat, pe 10 august, că intenţionează să preia controlul, dar un număr şi mai mare rămân pe loc, fie în case distruse printre ruine, fie în tabere improvizate de corturi.

Armata israeliană a aruncat fluturaşi prin care îi îndemna pe locuitori să fugă către o „zonă umanitară” desemnată în sudul teritoriului, dar condiţiile de acolo sunt cumplite, cu hrană, medicamente şi spaţiu insuficiente şi adăposturi inadecvate.

Armata a declarat că a continuat să vizeze „infrastructura teroristă a Hamas” şi că a operat şi în zonele sudice ale Rafah şi Khan Younis.

Restricţiile impuse mass-media în teritoriu şi dificultăţile de acces în multe zone împiedică verificarea în mod independent a detaliilor furnizate de apărarea civilă sau de armata israeliană.

Marţi, Israelul a lansat ofensiva terestră susţinută de SUA asupra oraşului Gaza, promiţând să distrugă Hamas în zonă.

Ofensiva a venit în momentul în care o anchetă a Naţiunilor Unite a acuzat Israelul de comiterea unui „genocid” în Fâşia Gaza, afirmând că prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi alţi înalţi oficiali au incitat la comiterea acestei crime.

Israelul a respins concluziile şi le-a calificat drept „distorsionate şi false”.

Navi Pillay, care a condus ancheta, a declarat că speră ca liderii israelieni să fie într-o zi închişi.

„Văd similitudini” cu genocidul din 1994 din Rwanda, a spus ea, indicând „aceleaşi metode”.

Spania a declarat că va ancheta „încălcările drepturilor omului în Gaza” pentru a ajuta Curtea Penală Internaţională, care a solicitat mandate de arestare pentru oficialii israelieni pentru presupuse crime de război.

„Nu vrem să murim”

Miercuri, armata israeliană a anunţat „o rută de transport temporară pe strada Salah al-Din”, în timp ce imaginile AFP arătau noi bombardamente.

Purtătorul său de cuvânt în limba arabă, colonelul Avichay Adraee, a declarat că doar 48 de ore va rămâne deschis coridorul.

La sfârşitul lunii august, Organizaţia Naţiunilor Unite a estimat că aproximativ 1 milion de persoane locuiau în oraşul Gaza şi împrejurimile sale. Israelul afirmă că 350.000 dintre acestea au fugit.

O mare parte din oraşul Gaza a fost distrusă la începutul războiului, dar aproximativ 1 milion de palestinieni s-au întors acolo, în casele lor aflate în ruine, din cauza condiţiilor îngrozitoare din zonele de strămutare.

„Ajunge, vrem să fim liberi. Vrem să trăim, nu vrem să murim. Cine v-a spus că vrem să murim? Spuneţi-i lui Netanyahu: nu vrem să murim!”, a declarat Mohammed al-Danf, locuitor al oraşului Gaza.

Familiile ostaticilor luaţi de militanţii palestinieni în atacul din octombrie 2023 au protestat miercuri în faţa casei lui Netanyahu din Ierusalim împotriva ofensivei din oraşul Gaza.

„Băiatul meu moare acolo. În loc să-l aduci înapoi, ai făcut exact opusul – ai făcut totul pentru a împiedica întoarcerea lui”, a spus Ofir Braslavski, al cărui fiu este ţinut captiv în Gaza, adresându-se prim-ministrului.

Dintre cele 251 de persoane luate ostatice de militanţii palestinieni în octombrie 2023, 47 rămân în Gaza, inclusiv 25 despre care armata israeliană spune că sunt morţi.

Atacul a dus, de asemenea, la moartea a 1.219 persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ al cifrelor oficiale.

Campania de represalii a Israelului a ucis cel puţin 65.141 de persoane, majoritatea civili, potrivit cifrelor Ministerului Sănătăţii din teritoriu, pe care Naţiunile Unite le consideră fiabile.