Iranul afirmă că nu există limite pentru programul său de rachete, după ce Europa a cerut reducerea razei de acţiune

În contextul sancţiunilor de tip „snapback” [reactivarea automată a sancţiunilor anterioare - n.n.] ale ONU îndreptate împotriva Teheranului, Europa a cerut de asemenea Iranului să-şi reducă programul de rachete, însă, evident, ţara tocmai a fost supusă unui atac neprovocat israelian şi american în iunie anul trecut şi a lansat zeci sau posibil sute de rachete balistice asupra Tel Avivului şi altor locaţii din Israel, potrivit Zero Hedge.

„Rachetele noastre vor atinge raza de acţiune de care au nevoie”, a răspuns un oficial militar în numele elitistului Corp al Gărzii Revoluţionare Islamice (IRGC), conform agenţiei de ştiri Fars.

Comandantul adjunct al Cartierului General Central al Khatam al-Anbiya, Mohammad Jafar Asadi, a declarat miercuri că Teheranul va creşte raza de acţiune a rachetelor „unde este necesar”, pentru a face tot ce trebuie pentru a apăra ţara.

„Cu resursele pe care le avem, suntem 100% pregătiţi; însă nu vom fi primii care declanşează un război, dar dacă cineva invadează ţara noastră, vom răspunde decisiv”, a menţionat el.

În special, el a răspuns cererilor europene de a impune limite mai stricte asupra razei de acţiune a arsenalului de rachete, spunând: „Pot doar să spun că s-au înşelat” când au emis astfel de cereri.

Analiştii din Orientul Mijlociu au speculat recent că Israelul ar putea pregăti un alt atac asupra siturilor iraniene de rachete şi nucleare, deşi Netanyahu este puţin probabil să vrea să-l supere pe Trump sau să efectueze noi lovituri fără aprobarea acestuia. Trump a lăudat acordul său de „armistiţiu” care a pus capăt războiului de 12 zile din iunie şi probabil nu vrea să-l pună în pericol.

Se consideră pe scară largă că rachetele iraniene au o rază maximă de 2.000 km, ceea ce acoperă distanţa până în Israel – principalul inamic al Iranului – dar iranienii sugerează că intenţionează să mărească această rază. De exemplu, rachetele lansate din jumătatea estică a ţării, mai protejate de atacurile israeliene, ar trebui să aibă neapărat raza extinsă.

Un test recent de rachetă sugerează că iranienii într-adevăr continuă să extindă raza de acţiune a rachetelor, după cum observă think tank-ul din Washington, FDD:

La sfârşitul săptămânii trecute, iranienii au postat pe reţelele sociale imagini şi videoclipuri cu ceea ce părea a fi pană de gaze de eşapament la temperatură înaltă a unei rachete balistice în zbor. Natura nepublicizată a lansării de către autorităţile iraniene, împreună cu diverse imagini ale traiectoriei ciudate a proiectilului, au condus la speculaţii dacă testul a eşuat şi ce tip de proiectil a fost folosit. A fost o rachetă mai veche cu un istoric slab al testelor de zbor, o rachetă nouă cu o încărcătură diferită, un vehicul de lansare spaţială (SLV) sau, după cum a susţinut un parlamentar, o rachetă balistică intercontinentală (ICBM)?

Analize recente din surse deschise indică faptul că lansarea a fost un test SLV de pe o rampă de lansare spaţială cunoscută în provincia Semnan, în timp ce pana albă a proiectilului indică utilizarea propulsantului solid, un tip de combustibil pentru rachete pe care Israelul l-a vizat în trecut datorită utilităţii sale militare.

Mai multe unghiuri ale traiectoriei zborului proiectilului, împreună cu imagini cu mici degajări de fum vizibile pe cer, sugerează o defecţiune tehnică, respectiv probleme de combustie. Dar chiar şi un test eşuat oferă Teheranului informaţii despre performanţa şi fiabilitatea proiectilelor sale, semnalând totodată interesul continuu în dezvoltarea programului de rachete după Războiul de 12 zile cu Israelul.

Ca şi Israelul, Republica Islamică caută să înlocuiască rapid capacitatea de foc pierdută în schimburile de rachete cu Israelul vara trecută.

FDD continuă spunând că dincolo de rolul de vehicul pentru o posibilă armă nucleară, rachetele balistice ale Iranului joacă un rol-cheie în strategia de apărare şi securitate a Republicii Islamice, permiţând descurajarea şi constrângerea adversarilor. Conform estimărilor serviciilor de informaţii americane, Teheranul găzduieşte de mult cel mai mare arsenal de rachete balistice din Orientul Mijlociu, majoritatea fiind mobile pe drum şi depozitate în buncăre subterane dispersate în Iran. Înainte de Războiul de 12 zile, Iranul deţinea aproximativ 2.500–3.000 de rachete balistice de diferite raze şi tipuri de propulsant, precum şi aproximativ 300–400 de lansatoare mobile (TEL) utilizate pentru transportul şi lansarea acestora.

După război, lansatoarele şi rachetele Iranului au fost reduse aproximativ la jumătate, cu un număr de TEL estimat acum la 150–200 şi un stoc total de rachete balistice de aproximativ 1.300–1.500. Rapoartele recente indică faptul că Iranul desfăşoară eforturi susţinute pentru refacerea facilităţilor de producţie a rachetelor balistice distruse de Israel.

Săptămâna trecută, europenii au condus impunerea sancţiunilor de tip snapback asupra Iranului legate de programul nuclear, ceea ce a stârnit indignarea Teheranului, astfel că, în acest moment, acesta are puţin interes să se conformeze cererilor occidentale. În schimb, are toate motivele să-şi extindă programul de rachete pentru o potenţială rundă viitoare de confruntări cu Israelul, în contextul tensiunilor continue.

Între timp, secretarul Trezoreriei SUA, Bessent, spune că Trezoreria vizează „reţelele iraniene de achiziţie de arme care ajută la menţinerea programului de rachete balistice şi al aeronavelor militare” în cadrul noilor acţiuni punitive ale SUA.