Iranul ameninţă cu un răspuns dureros dacă Statele Unite reiau atacurile
Iranul a declarat joi că va răspunde cu „lovituri lungi şi dureroase” asupra poziţiilor americane dacă Washingtonul reia atacurile şi a reafirmat, de asemenea, controlul asupra Strâmtorii Ormuz, complicând planurile SUA pentru o coaliţie menită să redeschidă această rută maritimă.
La două luni de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, canalul maritim vital rămâne închis, blocând 20% din aprovizionarea mondială cu petrol şi gaze. Acest lucru a dus la creşterea puternică a preţurilor globale la energie şi a amplificat temerile privind riscurile unei încetiniri economice.
Eforturile de a rezolva conflictul au ajuns într-un impas, existând un armistiţiu în vigoare din 8 aprilie, dar Iranul continuă să blocheze strâmtoarea ca răspuns la blocada navală americană asupra exporturilor de petrol iranian, principala sursă de venit a ţării, transmite Reuters.
Preşedintele SUA, Donald Trump, urmează să primească joi o informare privind planurile pentru o serie de noi lovituri militare asupra Iranului, menite să îl forţeze să negocieze încheierea conflictului, a declarat un oficial american.
Astfel de opţiuni au făcut de mult timp parte din planificarea SUA, însă informarea propusă, relatată iniţial de site-ul Axios miercuri seara, a determinat creşteri semnificative ale preţurilor petrolului, contractul de referinţă Brent depăşind la un moment dat 126 USD pe baril. Ulterior, preţul a revenit la aproximativ 113 USD pe baril.
Orice atac american asupra Iranului, chiar şi unul limitat, va declanşa „lovituri lungi şi dureroase” asupra poziţiilor americane din regiune, a declarat un oficial de rang înalt al Gardienilor Revoluţiei.
„Am văzut ce s-a întâmplat cu bazele voastre din regiune, vom vedea acelaşi lucru întâmplându-se şi cu navele voastre de război”, a fost citat comandantul Forţelor Aerospaţiale, Majid Mousavi, de presa iraniană.
Iranul vrea să îşi menţină controlul asupra Strâmtorii Ormuz
Liderul suprem Mojtaba Khamenei a declarat într-un mesaj scris adresat iranienilor că Teheranul va elimina „abuzurile duşmanilor asupra căii navigabile” sub noua administrare a strâmtorii, indicând că ţara intenţionează să îşi menţină controlul asupra acesteia.
„Străinii care vin de la mii de kilometri distanţă... nu au ce căuta acolo, decât pe fundul apelor sale”, a spus el.
Preşedintele parlamentului iranian şi ministrul de Externe au sugerat, de asemenea, controlul Iranului asupra strâmtorii.
Preţurile Brent s-au dublat de la începutul războiului din 28 februarie, alimentând inflaţia şi ducând preţurile la pompă la niveluri politice sensibile la nivel mondial.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că, dacă perturbările cauzate de închiderea strâmtorii vor continua până la mijlocul anului, creşterea economică globală va scădea, inflaţia va creşte, iar zeci de milioane de oameni vor fi împinşi în sărăcie şi foamete extremă.
„Cu cât această arteră vitală este blocată mai mult timp, cu atât va fi mai greu de reparat daunele”, a declarat el jurnaliştilor la New York.
Pe lângă blocarea aproape completă a traficului, cu excepţia propriilor nave, Iranul a lansat drone şi rachete asupra Israelului şi asupra bazelor, infrastructurii şi companiilor legate de SUA din statele din Golf.
Amazon a declarat că revenirea la operaţiuni normale pentru regiunile sale cloud din Bahrain şi Emiratele Arabe Unite ar putea dura luni, după pagubele provocate luna trecută de conflict, care a ucis mii de oameni în Iran şi în întreg Orientul Mijlociu.
Un alt plan care urmează să fie prezentat lui Trump implică utilizarea forţelor terestre pentru a prelua controlul asupra unei părţi a Strâmtorii Ormuz, pentru a o redeschide transportului comercial, a relatat Axios. Trump analizează, de asemenea, extinderea blocadei SUA asupra Iranului sau declararea unei victorii unilaterale, au spus oficialii.
Într-un semn că SUA ia în calcul şi un scenariu în care ostilităţile încetează, un mesaj al Departamentului de Stat a invitat ţările partenere să se alăture unei noi coaliţii numite Maritime Freedom Construct (MFC), pentru a permite navelor să navigheze prin strâmtoare.
„MFC reprezintă un prim pas esenţial în stabilirea unei arhitecturi de securitate maritimă post-conflict în Orientul Mijlociu”, se arată în mesaj, care urma să fie comunicat verbal statelor partenere până la 1 mai.
Franţa, Marea Britanie şi alte ţări au purtat discuţii privind contribuţia la o astfel de coaliţie, dar au spus că sunt dispuse să ajute la redeschiderea strâmtorii doar după încheierea conflictului.
Japonia discută cu Iranul
Pakistanul, mediator, încerca să evite escaladarea în timp ce cele două părţi schimbă mesaje privind un posibil acord, a declarat miercuri o sursă pakistaneză. Trump a spus că Iranul nu poate avea o armă nucleară, în timp ce Teheranul susţine că ambiţiile sale nucleare sunt paşnice.
Cea mai recentă ofertă a Iranului pentru rezolvarea războiului, suspendată din 8 aprilie în baza armistiţiului, ar amâna discuţiile despre programul său nuclear până după încheierea oficială a conflictului şi rezolvarea problemelor legate de transportul maritim.
Aceasta nu a satisfăcut cerinţa lui Trump de a aborda problema nucleară de la început.
Sursa pakistaneză a spus că Statele Unite au transmis „observaţii” asupra propunerii iraniene, iar acum este rândul Iranului să răspundă.
„Iranienii au cerut timp până la sfârşitul săptămânii”, a declarat sursa pentru Reuters.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că Teheranul ar trebui să înceteze să tragă de timp, iar prim-ministra japoneză Sanae Takaichi a declarat că a discutat cu preşedintele iranian Masoud Pezeşkian pentru a asigura trecerea în siguranţă a unei nave legate de Japonia şi a tuturor celorlalte prin strâmtoare.
Pezeşkian i-a spus lui Takaichi că Teheranul va relua calea diplomaţiei odată ce Washingtonul îşi va schimba comportamentul.
Săptămânile de conflict au afectat economia iraniană, dar potrivit analiştilor, clericii aflaţi la putere şi Gardienii Revoluţiei ar putea folosi controlul lor strict asupra ţării pentru a rezista.
