Iohannis avertizează: După 15 mai nu înseamnă că revenim la viaţa normală

Preşedinţele Klaus Iohannis a avertizat, marţi, în cadrul unor declaraţii de presă făcute la Palatul Cotroceni, că România nu a atins încă maximul în evoluţia epidemiei de Covid-19, iar o relaxare prematură ar duce la pierderea rezultatelor obţinute până acum prin sacrificiul tuturor celor care au înţeles să respecte restricţiile impuse de starea de urgenţă.

Şeful statului a precizat cu această ocazie că, după data de 15 mai, restricţiile vor putea fi relaxate puţin câte puţin dar, dacă o măsură de relaxare va avea ca rezultat creşterea numărului de îmbolnăviri cu Covid-19, atunci ea va fi imediat anulată.

Klaus Iohannis a menţionat faptul că după 15 mai nu înseamnă că revenim la viaţa normală pe care am avut-o înainte de epidemie precizând că experţii afirmă la rândul lor că nu se ştie când va putea populaţia să revină la o viaţă normală.

Redăm discursul preşedintelui Klaus Iohannis:

Iată că a trecut o lună şi jumătate de când am instituit starea de urgenţă. Este mai mult de o lună şi jumătate de când, din păcate, trăim cu această epidemie. Din motive de distanţare, din motive de siguranţă, am avut mai degrabă declaraţii de presă şi am considerat că este bine să revenim la o formă mai interactivă. În consecinţă, am invitat jurnalişti acreditaţi la Cotroceni să vină astăzi la o conferinţă de presă. După o introducerea pe care o voi face, jurnaliştii prezenţi vor avea posibilitatea să-mi adreseze întrebări legate probabil de epidemie, de politică şi alte teme de actualitate.

Acum, după o lună şi jumătate, deja putem să tragem destul de multe concluzii şi concluzii statistice şi aş începe prin a remarca că, în această epidemie, autorităţile împreună cu medicii şi împreună cu românii au obţinut până acum rezultate notabile.

Românii au dovedit că au simţ civic, au echilibru şi, da, societatea românească a dovedit maturitate, însă se discută foarte mult în aceste zile despre măsurile de relaxare. Sigur, vom ajunge şi acolo. Eu am menţionat că după 15 mai anumite restricţii vor fi reduse, dar trebuie să fim foarte, foarte atenţi. Nu am atins maximul în România şi o relaxare prematură ar fi fundamental greşită şi poate să distrugă toate rezultatele bune pe care le-am obţinut până acum. Şi, ca să nu rămână doar aşa, o afirmaţie din partea mea, am pregătit şi un grafic, pe care îl puteţi urmări.

Sper că acest grafic apare imediat şi pe ecran. Este un grafic care ne permite comparaţii directe între state care ne interesează. De obicei, datele care se comunică sunt date de total - în total câţi bolnavi sunt într-o ţară sau alta - însă populaţiile sunt foarte diferite de la ţară la ţară, şi atunci am întocmit un grafic care arată numărul de bolnavi dintr-un milion de locuitori, şi un milion este un milion şi în România, şi în Spania, şi în Italia, şi în Statele Unite.

Aveţi graficul în faţă şi cred că se observă foarte uşor că am ajuns la diferenţe foarte mari între diferite state. De exemplu, sus, regretabil, dar asta este statistica dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Spania - aproape 5.000 de spanioli dintr-un milion de locuitori din Spania sunt coronapozitivi. Putem să vedem în Italia, avem mai puţini, sub 3.000, deci mai puţin de 3.000 de italieni dintr-un milion sunt infectaţi. Avem date foarte apropiate de Italia şi în Statele Unite ale Americii, este acea steluţă albă. Avem date şi din Israel, din Marea Britanie, din Germania.

Şi, dacă ne uităm cu mare atenţie, găsim şi datele din România, care sunt cele mai de jos, triunghiurile galbene, ceea ce arată că în România avem aproximativ 600 de bolnavi dintr-un milion de români. Deci, 4.900 de spanioli dintr-un milion de spanioli, 600 de români dintr-un milion de români. De asta am spus că autorităţile, împreună cu medicii, împreună cu românii care s-au ţinut de ce li s-a cerut, au, până acum, rezultate foarte bune. N-ar fi păcat să dăm cu piciorul la aceste rezultate obţinute greu?

Eu sunt foarte conştient că oamenilor le-a fost greu să stea acasă, le-a fost greu să îşi reducă viaţa într-un fel total neaşteptat. Eu sunt foarte conştient că medicilor le-a fost extrem de greu, că personalului medical i-a fost extrem de greu şi îi este în continuare, dar împreună am obţinut aceste rezultate. Şi, repet: pericolul nu a trecut. Pericolul nu a trecut şi este nevoie în continuare de maximă atenţie.

Faptul că din 15 mai este posibil să relaxăm anumite măsuri nu înseamnă în niciun caz că revenim la viaţa noastră normală pe care am avut-o înainte de epidemie. Deci 15 mai, dragii mei, nu înseamnă o revenire bruscă la normalitatea pe care am cunoscut-o.

În realitate, experţii ne spun că nici nu ştim când vom reveni la o viaţă normală, aşa cum o ştim noi de dinainte de pandemie. Vor rămâne foarte multe restricţii în vigoare, nu vom putea să ne întâlnim decât maximum câte trei, nu vom putea, o vreme destul de bună, să ieşim, de exemplu, la restaurant sau la mall. Nu vom putea, imediat după 15 mai, nici măcar să plecăm din localitate, decât dacă avem un motiv foarte serios. Aceste lucruri, sigur, vor fi încă detaliate.

În majoritatea unităţilor - fie ele comerciale, sau economice, sau de stat - la uşă va fi cineva care ne măsoară temperatura, să nu permitem accesul persoanelor bolnave, fiindcă ele reprezintă un risc. Iată câte şi mai câte restricţii vom avea.

Marile festivaluri probabil nu vor avea loc în acest an. Nu putem să riscăm să avem un număr mare de persoane adunate într-un loc. Ştiu că sunt mulţi care îşi doresc, de exemplu, să se reia competiţiile sportive. Dacă se vor relua - atenţie, dacă se vor relua - există o probabilitate mare să se reia fără spectatori.

Deci lucrurile, în niciun caz, nu vor intra, din păcate, repede în normalitate, iar măsurile pe care le vom lua de reducere a restricţiilor vor fi graduale, nu se întâmplă totul dintr-o dată. În 15 mai va fi ceva, de la 1 iunie, dacă totul merge bine, atenţie, încă ceva, din 15 iunie încă ceva, din 30 iunie sau 1 iulie încă ceva şi întotdeauna cu ochii pe statistică. Dacă după o măsură creşte dintr-o dată numărul de bolnavi, măsura se ia înapoi, nu avem ce face. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenţi.

E nevoie de atenţie, este nevoie de echilibru, este nevoie de o abordare responsabilă. În timpul stării de urgenţă, majoritatea măsurilor au fost coercitive, le-am impus prin decret, care a fost aprobat de Parlament. Uşor, uşor autorităţile trebuie să se retragă puţin din această atitudine coercitivă şi oamenii simpli trebuie să preia responsabilitatea. Vom avea, de exemplu, după 15 mai obligaţia să purtăm măşti când suntem în spaţii publice închise, când mergem cu autobuzul, cu metrou, cu trenul, şi aşa mai departe. Deci, lucrurile vor evolua gradual.

Guvernanţii au acţionat corect, specialiştii au venit cu sfaturi şi cu soluţii bune, şi acum urmează să dăm şi noi exemplele, noi, simplii cetăţeni, să dăm exemple. Că am vorbit de guvernanţi, să ştiţi că, atunci când a început epidemia, rezervele României au fost goale, nu au existat pur şi simplu. Nu au existat rezerve de măşti, nu au existat rezerve de biocide, au existat foarte puţine medicamente şi acestea toate au trebuit procurate într-un timp record, şi s-au procurat. S-au folosit nu doar banii puţini care au fost la visteria noastră, s-au folosit cu mare succes şi banii europeni, şi se folosesc în continuare - am dat nişte date săptămâna trecută, când am avut Consiliul European în format de videoconferinţă.

România are acum acces la un miliard şi jumătate de euro din fondurile europene aferente acestui exerciţiu bugetar, care vor fi folosiţi pentru achiziţii de dispozitive medicale, medicamente, pentru sporurile care se vor da medicilor şi personalului din spitale, şi aşa mai departe. Am obţinut aceste lucruri de la Uniunea Europeană, sunt bani pentru români, sunt bani pentru spitalele noastre, pentru personalul nostru, pentru resursa umană din România.

În paralel, obligaţi şi de epidemie, dar şi împinşi de pretenţiile electoratului, Guvernul a început să pună în practică reforme, reforme promise, reforme necesare, reforme oportune. De exemplu, s-a progresat foarte mult în materie de digitalizare a administraţiei. Asta e partea pozitivă. Deci, în felul în care s-a reacţionat şi până acum, am obţinut rezultate notabile.

Nu toţi însă, nu toţi politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă de îngrădirea epidemiei, de partea care se ocupă de români.

Avem un contraexemplu, mare cât Casa Poporului. Contraexemplul este Parlamentul şi modul în care unele partide şi unii lideri au înţeles şi înţeleg să folosească această nenorocire pentru câştigul lor electoral în această perioadă critică.

În Parlament, fie că s-a lucrat în sistem video sau la distanţă, fie că s-au adunat unii, am văzut un spectacol ciudat, un spectacol sinistru, aş zice, un festival deplorabil, instrumentat de aceiaşi politicieni. Care şi înainte de criză au avut un comportament destul de nociv şi cert demagogic, oamenii care au lăsat România fără bani.

Banii românilor au fost risipiţi pe guvernele pesediste. Aceşti bani au fost risipiţi în loc să fie investiţi acolo unde aduceau un câştig pentru toată ţara. Este trist ca, după ani şi ani de guverne pesediste, să ne găsim în situaţia să facem faţă unei epidemii groaznice cu vistieria aproape goală, fără rezerve, şi tot aceiaşi pesedişti să strige în Parlament că Guvernul şi Preşedintele nu fac ce trebuie. Este ceva jalnic.

Şi, în plus, vin aproape zilnic cu iniţiative, care de care mai populiste - vor să ofere tot, că, aşa-i?, nu dau de la ei - măsuri populiste care este imposibil să fie puse în practică de cineva.

Aceştia sunt politicienii care se caţără pe spaimele oamenilor şi votează legi inaplicabile, doar pentru a câştiga capital electoral. Este ceva jalnic.

Au fost o serie de gesturi iresponsabile în Parlament, transformate în acte normative care apasă asupra bugetului public, care şi aşa este sub un stres enorm, fiindcă din cauza epidemiei avem probleme economice mari. Putem să gestionăm economia României, dar în niciun caz nu se poate aşa, cu gesturi populiste, un gest după altul, după altul.

Dăm la toată lumea? Ok, dăm, de unde să dăm? Putem să dăm doar atât cât este.

Iar aceşti politicieni, ca să trag linie, că nu vreau să vorbesc prea mult despre ei, n-au învăţat nimic din greşelile trecutului şi ei compromit, prin acest comportament, viitorul întregii naţiuni.

Ei compromit prin acest comportament populist, demagogic, viitorul generaţiilor de români care vor veni după noi. Şi vă spun drept, eu nu voi tolera aşa ceva!

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Bună seara, domnule Preşedinte! Cum consideraţi că au gestionat autorităţile române pandemia COVID-19? Credeţi că se putea face mai mult? Mă refer aici la domeniul medical, la cel economic, dar şi la măsurile de ordine publică.

Preşedintele Klaus Iohannis: Am spus-o şi înainte şi cred că este bine să o repet. Autorităţile s-au comportat responsabil, au luat măsurile corecte şi la timp şi inclusiv măsurile economice care s-au luat, respectiv care sunt în pregătire, sunt măsuri de bun-simţ şi care vor ajuta real economia românească. Trebuie să facem diferenţa între măsurile care vin să ajute real recuperarea economică şi măsurile populiste, care nu ajută în fond pe absolut nimeni, măsuri pe care, din păcate, le-am văzut în Parlamentul României.

Jurnalist: Aţi participat la mai multe videoconferinţe cu liderii europeni. Consideraţi că a existat la nivel european, dar şi între statele membre o coordonare în ceea ce priveşte diminuarea răspândirii infecţiei cu COVID 19?

Preşedintele Klaus Iohannis: Trebuie să recunoaştem că la început coeziunea a fost un pic mai puţină. Fiecare stat membru s-a concentrat pe propriile probleme, multe graniţe s-au închis, multe abordări comune au rămas pe drum, de exemplu, spaţiul Schengen nu mai există de facto de la începutul crizei, dar în paralel Comisia a încercat să vină cu măsuri care să sprijine statele membre în lupta împotriva acestei pandemii şi au reuşit. De acolo au venit aceşti bani, un miliard şi jumătate, pe care putem noi să îi folosim pentru medicamente, pentru diferite sisteme medicale, pentru a recompensa pe cei care lucrează direct cu bolnavii. Pe parcurs, lucrurile s-au îmbunătăţit şi ultima dată am reuşit să convenim nevoia unui mare fond de revenire a economiei, care sigur încă nu este elaborat în detaliu, va fi corelat cu bugetul următorului ciclu şi cred că în final vom ajunge la o concluzie care va bucura pe toată lumea, fiindcă vom avea efectiv bani pentru a veni cu măsuri economice substanţiale, grele.

Jurnalist: Bună seara, domnule Preşedinte! A apărut în ultima săptămână o întreagă discuţie despre miile de români, muncitori români plecaţi la muncă în Germania, în Austria. Ştiaţi despre felul în care autorităţile urmează să gestioneze această situaţie? Şi mă refer la acele măsuri care au lipsit cu desăvârşire, cele medicale, de distanţare, au plecat claie peste grămadă, fără măşti de protecţie, fără să fie verificaţi din punct de vedere medical şi inclusiv din zone carantinate, cum este Suceava. Dacă aţi ştiut despre această situaţie sau cum o vedeţi în momentul de faţă?

Preşedintele Klaus Iohannis: În fiecare an, din păcate, mulţi români au plecat la muncă în străinătate. De după Revoluţie până astăzi au plecat, se pare, peste 4 milioane de români din ţară. Este o pierdere mare pentru noi, dar sunt şi mulţi care pleacă sezonier, se întorc, şi cu banii pe care îi câştigă îşi duc traiul în România şi îşi finanţează familiile. Oamenii care pleacă, sezonieri, majoritatea pleacă fiind sub contract din partea unor agenţi economici, nu sunt organizaţi de stat, cum se spune. Este alegerea lor şi probabil va trebui să ne gândim bine cum putem să le oferim un viitor în România, ca să nu mai fie obligaţi să plece la munci agricole în alte ţări. Însă se pare că la început au existat probleme organizatorice. Pe parcurs, ele au fost remediate, dar este clar că la început au fost greşeli şi cei care au greşit vor trebui să plătească. Au fost greşeli de organizare.

Jurnalist: Şi o întrebare politică: se discută în ultima perioadă, tot aşa, de câteva zile, chiar şi în Parlament despre inclusiv amânarea datei alegerilor parlamentare, împinse undeva în prima parte a anului viitor. Dacă sunteţi de acord şi cum vedeţi situaţia?

Preşedintele Klaus Iohannis: Sunt mai multe lucruri aici de care trebuie să ţinem cont. Primul lucru este că ne spun tot mai mulţi experţi că nu vom scăpa de virus şi va trebui să găsim un mod de a trăi cu această boală. Asta sper eu că înseamnă că vom avea bolnavi, cum am avut, în toţi anii am avut bolnavi de gripă, dar viaţa a continuat. Sper să ajungem tot acolo - să avem, din păcate, câţiva bolnavi, dar restul societăţii să poată să îşi vadă de treabă. Dar nu ştim dacă în acest an ajungem acolo. Şi atunci este prematur să spunem că vom avea sau nu vom avea în septembrie, sau în octombrie, sau în decembrie alegeri. Acest lucru depinde de cum gestionăm noi epidemia şi cum reacţionează populaţia în continuare la acest virus. Important este, după părerea mea, să facem alegerile atunci când nu reprezintă un pericol pentru populaţie. Eu nu o să fiu de acord să facem alegeri atunci când epidemia încă există şi sunt un număr semnificativ de bolnavi. Eu îmi doresc să reuşim în această toamnă să avem şi alegeri locale, şi, la termen, spre sfârşitul lui noiembrie, la începutul lui decembrie, alegeri parlamentare. Dar, dacă nu se pot ţine în siguranţă, atunci vor trebui amânate. Nu voi tolera în niciun caz să avem alegeri sub semnul epidemiei.

Jurnalist: Având în vedere că această criză ne-a prins total nepregătiţi din punct de vedere al producţiei de echipamente, mă refer la Europa, ar fi utilă selectarea unor sectoare esenţiale pentru o producţie naţională sau europeană? Mă refer, în primul rând, la cele de echipamente sanitare.

Preşedintele Klaus Iohannis: Răspunsul este categoric da. Avem nevoie să readucem anumite producţii în România, cum am discutat şi la nivel european, şi bine că aţi adus vorba, să încurajăm sectoare întregi, sectoare strategice să se relocheze în Europa, fiindcă toată lumea ştie, nu este niciun secret, la începutul acestei pandemii am fost puşi în situaţia să cumpărăm echipamente de protecţie, ventilatoare, şi aşa mai departe, din ţări care sunt foarte departe de noi, şi nu vorbesc foarte departe geografic, fiindcă asta se rezolvă relativ simplu, ci sunt foarte departe de noi din punct de vedere al percepţiei unui sistem democratic. Nu cred că cineva găseşte că este un lucru bun să nu avem pe ce pune mâna în momente de criză, şi părerea mea este că va exista o regândire şi o reaşezare a lanţurilor economice, a lanţurilor de producţie, în aşa fel încât, sigur, nu trebuie să producă fiecare ţară fiecare piesă, dar trebuie să avem grijă ca în Uniunea Europeană să existe facilităţi de producţie acolo unde se realizează o producţie strategică, iar pentru noi sunt convins că se vor găsi suficienţi antreprenori români care vor sesiza oportunitatea să producă şi să vândă materiale, care în ultimii ani, din varii motive, nu s-au mai produs la noi, de exemplu măşti.

Jurnalist: Şi a doua întrebare, ce soluţii au părinţii care trebuie să revină la muncă, având în vedere că pe perioada verii vor fi închise grădiniţele şi creşele, atât cele de stat, cât şi cele private?

Preşedintele Klaus Iohannis: Mulţumesc! Există o legislaţie în vigoare care permite unui părinte să stea acasă dacă şcoala este închisă. Eu cred că foarte mulţi au o problemă cu asta, dar, pe de altă parte, gândiţi-vă ce problema ar avea dacă şi-ar trimite copilul la şcoală şi copilul ar veni bolnav acasă şi-ar aduce boala în familie, cred că ar fi mult, mult mai complicat, şi având în vedere că există această lege care sprijină şi practic şi financiar părinţii care trebuie să stea cu copiii, îşi va găsi fiecare familie de români o soluţie proprie, cu toţii, evident, în speranţa că această fază nu va dura prea mult.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, când ne-aţi anunţat despre faptul că şcolile de la noi din ţară vor rămâne închise, ne-aţi dat exemplul din Franţa, acolo unde, spuneaţi dumneavoastră, s-ar fi redeschis experimental o şcoală şi ar fi apărut foarte multe cazuri de îmbolnăviri. Oficialii francezi vă contrazic şi spun că ei nu au deschis, ba, din contră, vor deschide pe 11 mai. A fost vorba despre o informaţie eronată care a ajuns la dumneavoastră?

Preşedintele Klaus Iohannis: Informaţia este corectă. Cred că s-a dat cam multă atenţie acestui exemplu. Este doar un exemplu. Fundamentarea pentru decizia noastră am spus-o ieri şi o să o repet imediat. Unii dintre dumneavoastră au cerut informaţia şi colegii mei de la departament o să vă dea linkul. Este un studiu făcut de Institutul Pasteur şi alţii, care au ajuns la această concluzie. Este verificabil şi nu m-am referit la situaţia de ieri sau de alaltăieri din Franţa, ci am spus că există un exemplu care ne arată că situaţia în şcoli este complicată. Atât.

Însă decizia de a nu deschide şcolile din România nu s-a bazat pe acest exemplu. Decizia s-a bazat pe faptul că în şcolile noastre distanţarea nu poate fi realizată în condiţii de şcoală normală şi în şcolile noastre sunt foarte mulţi elevi. Ştiţi că sunt şcoli care lucrează în schimburi, deci distanţarea nu se poate realiza. Elevii merg de acasă la şcoală şi pot duce boala acolo. Elevii se pot infecta la şcoală şi pot duce boala acasă, unde mulţi, de exemplu, trăiesc şi cu bunicii, care sunt grup foarte vulnerabil. Din aceste motive şi încă altele, am decis, cu toţii împreună, să nu redeschidem şcolile decât pentru clasele terminale şi aici, iarăşi s-au grăbit unii, elevii din clasele terminale nu sunt obligaţi să meargă la şcoală. Ei au această oportunitate să meargă la şcoală pentru pregătirea examenelor. Dacă nu vor, nu vor merge şi se pot pregăti în continuare altfel.

Şi aici vreau să fim foarte bine înţeleşi: nu este nimeni obligat să meargă la şcoală. Ei pot merge şi vă daţi seama că atunci când dintr-un ciclu întreg merge doar o clasă, atunci se pot realiza condiţii de distanţare, condiţii de igienizare şi condiţii de evitare a contactului şi aceste lucruri sper să fie foarte clare. Sunt şi multe alte exemple pe care nu le-am mai dat, fiindcă am vrut să fac - şi am făcut - o declaraţie concisă şi destul de clară pentru marea majoritate a elevilor.

Dacă doriţi, pot să intru şi eu în oricâte detalii, dar am dorit să las aceste detalii conducerii ministerului de resort. De exemplu, puteam să vă spun că în Italia s-a luat aceeaşi decizie: să nu se mai deschidă şcolile până în septembrie şi pe parcurs şi alte state vor lua decizii, fiecare cum doreşte. Sunt şi alte exemple. În Danemarca, de exemplu, s-au deschis şcolile, dar probabil în Danemarca condiţiile sunt puţin altele decât la noi, bănuiesc că acolo sunt mai puţine şcoli unde se lucrează în schimburi şi probabil sunt şi mai puţine şcoli care încă nu au apă curentă.

Jurnalist: În declaraţia pe care aţi făcut-o la început, punctaţi faptul că după 15 mai nu vom putea merge liber la restaurant, în mall. Voiam să vă întreb dacă ne puteţi înainta o altă dată pentru redeschiderea restaurantelor, a mall-urilor şi a hotelurilor care sunt închise în acest moment?

Preşedintele Klaus Iohannis: Aceste lucruri putem să le comunicăm doar pas cu pas, fiindcă ele depind de evoluţia epidemiei şi nu putem să ştim astăzi câţi bolnavi vom avea, de exemplu, pe 5 iunie sau pe 28 mai, însă pot să vă spun că săptămâna viitoare vom lua o decizie în ceea ce priveşte forma în care continuăm, dacă continuăm cu stare de urgenţă sau găsim o variantă administrativă alternativă. Putem să comunicăm dacă, de exemplu, din 15 mai vom putea să mergem, să zicem, la dentist sau nu, dar acest lucru putem să-l comunicăm săptămâna viitoare, cu aplicare din 15 mai.

Încă o dată: decizia o luăm săptămâna viitoare, am dat exemple de posibile relaxări, ca să nu fiu greşit înţeles, iar după o săptămână, două, când vedem cum apar reacţiile la măsura respectivă, vom putea să anunţăm următoarea măsură şi tot aşa până, sper eu, în vară, când putem să renunţăm la foarte multe restricţii, dar la unele, vă spun de pe acum că nu vom putea renunţa. De exemplu, nu putem să renunţăm la mască, fiindcă ea protejează şi pe cel care o poartă şi pe ceilalţi cu care se întâlneşte.

Jurnalist: Aţi precizat chiar dumneavoastră în discursul de început că românilor le-a fost greu în perioada de izolare, viaţa noastră s-a schimbat. Aş vrea să vă întreb cum va ajuta statul cetăţenii pentru a reveni, o revenire atât din punct de vedere social, cât şi din punct de vedere economic?

Preşedintele Klaus Iohannis: Vom avea măsuri de relaxare pas cu pas şi la momentul acesta nu putem să spunem decât ce vom prevedea peste maxim două săptămâni, însă viaţa noastră a tuturor va rămâne încă luni de zile sub semnul acestei epidemii. Vom şti abia în octombrie, noiembrie, de exemplu, dacă va exista sau nu va exista al doilea val. Experţii au păreri împărţite - unii spun că va exista, alţii că nu va exista şi, în funcţie de asta, se va schimba viaţa noastră, a tuturor şi sunt foarte mulţi specialişti medici care spun că va dura foarte mult până când viaţa noastră va reveni la normalitatea pe care am cunoscut-o înainte de pandemie, dar, pe lângă aceste veşti neplăcute, apăsătoare, este evident că apar şi oportunităţi. Apar oportunităţi în piaţa muncii, apar oportunităţi pentru noi afaceri în zone care până acum poate nu au fost profitabile şi întreaga societate va constata că sunt valori despre care am discutat, dar nu le-am trăit, cum sunt valori despre care nu am discutat, dar le-am trăit şi aşa pot să spun că viaţa noastră a tuturor va suferi schimbări.

Jurnalist: Şi încă o întrebare, dacă îmi permiteţi, cum este respectat dreptul la educaţie, în contextul desfăşurării cursurilor online, în condiţiile în care copiii din mediul rural nu au acces la internet, la informaţie?

Preşedintele Klaus Iohannis: Este o problemă importantă pe care am discutat-o în toate întâlnirile pe care le-am avut, au fost mai multe întâlniri care au avut ca temă şcoala, revenire sau nu. Foarte mulţi copii, din fericire, au acces online. Mulţi copii nu au. Pentru ei ministerul va veni cu soluţii, probabil, posibil, cu achiziţii de tablete care vor fi puse la dispoziţie. Acolo unde copiii, de exemplu, nu au notă în catalog de la începutul semestrului doi, vor fi invitaţi la şcoală în condiţii de maximă siguranţă şi distanţare. Poate vor da o lucrare de control sau vor da un răspuns la o temă şi în acest fel vor putea să fie încheiate situaţiile lor.

Este o preocupare pe care eu o am de multă vreme. Ştiu că în conducerea ministerului există foarte multe discuţii pentru a rezolva aceste chestiuni şi pot să vă spun că am discutat foarte detaliat despre ce trebuie să facă ministerul în timpul verii, când obligatoriu trebuie să ne pregătim pentru un posibil val doi de epidemie şi eu am pretenţia ca până în septembrie să găsim soluţii pentru exact aceşti copii, care acum nu au putut să beneficieze de o formă de învăţământ la distanţă.

De asemenea, am pretenţia şi am găsit că la minister se vede exact la fel chestiunea, să fie elaborate ghiduri şi pentru dascăli. Majoritatea dascălilor improvizează, trebuie s-o recunoaştem, acum când lucrează online. Trebuie să existe ghiduri, trebuie să se facă metodologii, trebuie să se facă material auxiliar online, care va fi folosit de dascăli atunci când se va reveni, dintr-un motiv sau altul, pe care acum putem doar să-l ghicim pe forma de învăţământ online. Este foarte, foarte mult de lucru şi ţinta nu sunt doar copiii care acum nu au acces, ţinta este întreaga populaţie şcolară şi dascălii care vor trebui să ştie cum să folosească aceste medii pentru a garanta o şcoală performantă.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, după data de 15 mai aveţi posibilitatea să prelungiţi starea de urgenţă sau guvernul poate da stare de alertă? Voiam să vă întreb dacă aveţi o decizie în acest sens luată până acum şi, dacă nu, dacă mâine la întâlnirea pe care înţelegem că o veţi avea cu domnul Ludovic Orban se va discuta despre acest aspect.

Preşedintele Klaus Iohannis: Noi discutăm aceste variante de două săptămâni, nu începem discuţia mâine. Însă decizia nu o vom lua mâine, fiindcă vrem să urmărim cum evoluează situaţia din punct de vedere epidemiologic şi decizia, dacă vom prelungi starea de urgenţă sau dacă vom găsi o formă alternativă, de exemplu, stare de alertă, această decizie o vom lua, probabil, în cursul săptămânii viitoare când avem noi date despre mersul epidemiei, însă pot să vă spun, poate cu titlul de premieră, că legislaţia secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgenţă este aproape finalizată.

Eu am dorit să fim pregătiţi din timp şi pentru o variantă, şi pentru cealaltă, ca să nu fim iarăşi în situaţia de stres, cum am fost la începutul epidemiei când, din neglijenţa guvernelor PSD, nu s-au clarificat multe chestiuni: nu au fost bani, nu au fost rezerve. Acum vreau să avem legislaţia clară, să avem rezervele deja existente, atât cât se poate, iar până în toamnă să avem rezerve semnificative pentru situaţia în care va veni al doilea val sau va veni altă boală, fiindcă se vede bine că nu putem să avem garanţia că nu vine o altă boală peste un an, peste doi, peste 20, bine ar fi să nu mai vină niciodată, dar iată că această siguranţă pe care am crezut că am obţinut-o a fost o iluzie.

Jurnalist: Într-una dintre intervenţiile domniei voastre din această perioadă aţi vorbit despre o reevaluare a cheltuielilor bugetare pe acest an, iar Legea pensiilor, dacă punctul de pensie se majorează cu 40%, înseamnă zece miliarde pe ultimele patru luni din acest an şi 30 de miliarde anul viitor. Avem în continuare avertismente de la trei agenţii de rating, de la BNR, de la Consiliul Fiscal, cu privire la faptul că nu ne permitem, deocamdată, această majorare a punctului de pensie cu 40%. Sunteţi de acord cu această majorare de 40% sau vi se pare mai degrabă riscantă?

Preşedintele Klaus Iohannis: Aceasta este o chestiune care trebuie analizată cu mare atenţie de experţi, de guvernanţi şi, la momentul în care avem suficiente date, probabil la jumătatea anului pentru rectificarea bugetară de atunci, guvernul va trebui să ia o decizie, fiindcă după jumătatea anului deja lucrurile trebuie să fie foarte bine clarificate.

Însă vreau să vă spun o chestiune care mă priveşte pe mine. Mi s-ar părea nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă de plată a epidemiei. Deci, eu voi avea rugămintea către guvernanţi, atunci când se va face analiza, să fie o analiză făcută care ţine cont şi de faptul că şi pensionarii sunt nu doar categorie vulnerabilă, sunt şi categorie de foarte multe ori dezavantajată în România. Dacă se va putea, sau nu se va putea, sau cât se va putea - asta este o întrebare la care o să răspundă, la momentul oportun, Guvernul.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aţi spus de două ori în declaraţia de astăzi că parlamentarii promovează măsuri populiste, imposibil de pus în practică de cineva. Care sunt aceste măsuri populiste, punctual, care sunt imposibil de pus în practică?

Preşedintele Klaus Iohannis: Puteţi să luaţi lista legilor care au fost aprobate, respectiv veţi vedea lista legilor pe care le trimite PNL la Curtea Constituţională sau pe care le voi trimite eu la Curtea Constituţională, şi atunci veţi putea să vă lămuriţi, bucată cu bucată.

Jurnalist: Şi o întrebare de politică internaţională. Ce subiecte de politică aţi discutat cu Preşedintele Donald Trump, în discuţia pe care aţi avut-o?

Preşedintele Klaus Iohannis: Datele din această conversaţie, care pot fi comunicate public, au fost cuprinse în comunicatul pe care l-am dat după convorbire. A fost o discuţie foarte caldă, foarte bună. Evident că am discutat despre măsurile pe care le-am luat şi noi, şi ei, în această pandemie.

Am discutat despre problema materialelor de protecţie, despre problema ventilatoarelor şi Preşedintele Trump, imediat a întrebat dacă avem nevoie de ventilatoare. Am spus că da, avem nevoie. Şi a spus că va analiza şi va trimite, cât se poate de repede şi cât se poate, ventilatoare în România.

Am discutat, evident, despre impactul economic, despre măsurile de relaxare pe care le au ei în vedere, le avem noi în vedere şi despre securitatea flancului estic al NATO, flanc estic pe care ne aflăm noi, şi i-am spus foarte franc Preşedintelui Trump că noi contăm pe Statele Unite ale Americii şi pe NATO pentru a asigura securitatea noastră pe flancul estic.

Jurnalist: Într-una din intervenţiile dumneavoastră anterioare, atunci când aţi vorbit despre relaxarea măsurilor şi despre renunţarea la Starea de Urgenţă după data de 15 mai, aţi vorbit, de asemenea, şi despre faptul că nu vom mai fi nevoiţi să umblăm cu acea hârtie după noi, cu acea declaraţie. Puteţi să ne lămuriţi acum când o să avem nevoie de declaraţie? Când ieşim din casă? Bătrânii pot ieşi fără acea declaraţie din 15 mai? În afara localităţii, de asemenea, o să avem nevoie de acel document?

Preşedintele Klaus Iohannis: Săptămâna viitoare, când vom decide dacă vom prelungi Starea de Urgenţă, sau vom înlocui Starea de Urgenţă prin altă măsură administrativă, vom clarifica, fără îndoială, toate aceste chestiuni de detaliu. Nu vreau să intru astăzi în aceste detalii, însă am considerat că este bine ca românii să ştie din capul locului că există un termen la care începem relaxarea, fiindcă nu putem, pur şi simplu nu putem să stăm la infinit blocaţi cu toată ţara, şi datele epidemiologice de până acum ne arată, şi de asta am şi venit cu graficul, că evoluţia la noi în ţară până acum a fost una relativ bună, deci stăm mult mai bine ca multe alte ţări cu sisteme mult mai performante decât noi.

Este foarte clar că această lună şi jumătate, şi până la final două luni, apasă foarte mult, nu numai asupra economiei, apasă inclusiv asupra stării populaţiei, şi cred că a fost nevoie la momentul respectiv de, cum se spune, o luminiţă de la capătul tunelului, să ştie oamenii că viaţa merge mai departe, că ne gândim la ei şi că avem în vedere măsuri care vin, inclusiv pentru ei, ca să înceapă să se simtă iarăşi într-o, cum au spus unii specialişti, într-o nouă normalitate, fiindcă normalitatea normală de dinainte nu o vom atinge decât după destul de mult timp.

Jurnalist: Şi voiam să vă mai întreb: este nevoie de această luminiţă de la capătul tunelului despre care vorbeaţi, dar ce ne facem dacă, după ce se relaxează aceste măsuri, numărul îmbolnăvirilor va creşte? Avem exemplul Germaniei, care a luat măsuri de relaxare. Economia are nevoie de aceste măsuri, dar ce se întâmplă dacă după aceea o să avem din nou un val de îmbolnăviri?

Preşedintele Klaus Iohannis: De aceea relaxarea să facem în paşi, şi nu dintr-o dată şi fiecare măsură trebuie analizată în funcţie de rezultate şi, da, dacă, din păcate, vom avea după o măsură x - nu ştiu care va fi acuma - dacă vom avea un număr foarte mare de infecţii, atunci va trebui reevaluată măsura care a adus la acele creşteri, însă aceste chestiuni pot fi discutate teoretic în foarte multe feluri. În practică, de asta relaxăm în paşi, ca atunci când măsura se dovedeşte a fi fost proastă, să o putem lua înapoi.

Jurnalist: Aş fi vrut să vă întreb, pornind de la ceva ce aţi spus mai devreme, că povara acestei crize nu trebuie să o suporte cei mai vulnerabili, şi anume pensionarii, că trebuie să existe un soi de solidaritate. V-aş întreba, în acest moment, cum vedeţi, care ar trebui să fie solidaritatea din acest punct de vedere suportată şi de către cei din sistemul public, de bugetari, pentru că s-a intenţionat un şomaj tehnic şi acolo, dar a fost abandonat, din perspectiva demnitarilor, din perspectiva celor plătiţi din fonduri publice, dacă şi acolo va exista un anumit tip de solidaritate şi dacă măsurile de solidaritate pentru cetăţeni luate deja, cum este cel al şomajului tehnic, dacă vor continua şi după starea de urgenţă?

Preşedintele Klaus Iohannis: Da, vedeţi, solidaritatea nu poate fi o măsură de coerciţie, solidaritatea trebuie să vină de la fiecare, fiecare însemnând fiecare om, sau fiecare firmă, sau fiecare ONG şi atunci este clar că solidaritatea nu poate fi forţată şi nu poate fi impusă, dar, pe de altă parte, sunt foarte bucuros să constat că avem foarte mult din acest sentiment în societatea românească, avem foarte multă solidaritate. De aceea, vă amintiţi, acum câteva zile am fost la un centru care a fost pregătit pentru bolnavi cu simptome foarte puţine, un centru care a fost construit şi amenajat numai din fonduri private. Firme, persoane private, ONG-uri, voluntari au făcut fiecare ce au putut şi au realizat acea unitate de suport. Pe de altă parte, am avut firme, antreprenori care, efectiv, au donat materiale de protecţie. Ştiţi, probabil acea măsură unde un număr impresionant de măşti a fost pus la dispoziţie, gratuit, de câţiva antreprenori care au hotărât să facă acest lucru. Şi, da, cred că vor continua aceste dovezi de solidaritate şi în perioada următoare.

Jurnalist: Aţi dat, mai degrabă, exemple din mediul privat. Vă întrebam din partea celor care sunt plătiţi din fonduri publice şi unde o decizie ar putea fi luată la nivelul Guvernului, chiar fuseseră în analiză astfel de măsuri. Credeţi că ar trebui să se ia nişte măsuri pentru această categorie? S-a vorbit inclusiv de o reducere a indemnizaţiei demnitarilor, de exemplu. S-ar impune, nu s-ar impune, ar fi un o mostră de solidaritate cerută din partea lor, până la urmă, printr-o lege, ce-i drept?

Preşedintele Klaus Iohannis: Eu sunt convins că demnitarii vor înţelege că solidaritatea este importantă şi în politică şi vor acţiona ca atare.

Jurnalist: Voiam să vă întreb când şi dacă aţi primit informări de la servicii, înainte de a începe această epidemie în România, şi dacă nu cumva era nevoie de nişte măsuri mai stricte, la început, când acest virus a venit din Italia şi din afară, în general? Pentru că nu prea au fost teste când au venit oamenii cu avionul sau când au fost puşi în carantină. Ar fi fost altfel în acest moment întreaga situaţie, dacă s-ar fi luat mai multe măsuri atunci, la început?

Preşedintele Klaus Iohannis: Eu cred că noi am reacţionat foarte bine şi foarte repede şi rezultatul se vede. Avem, în comparaţie cu alte ţări, foarte puţini bolnavi, dintr-un număr de români. Sigur că au existat informări, nu doar de la servicii, sunt informări din spaţiul public. De exemplu cele mai importante şi cele mai multe le-am primit de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care sunt informări publice, destinate guvernelor, administratorilor publici. Noi am ţinut cont de acestea şi Guvernul Orban a luat primele măsuri foarte concrete, de achiziţii şi aşa mai departe, cu mult timp înainte să avem vreun caz în România, chestiune care nu s-a prea întâmplat în altă parte. Foarte mulţi au aşteptat până au avut un număr de cazuri, unii chiar până au avut persoane decedate, şi abia atunci au început să ia măsuri şi, probabil, noi ne-am mişcat mai repede şi rezultatele, cel puţin până acum, se văd. Deci aceste poveşti, care ştiu că mai circulă în spaţiul public, că noi am reacţionat târziu, că se putea şi altfel. Eu pot să vă spun că România a reacţionat la timp şi a reacţionat proporţional şi potrivit. Guvernul a făcut o treabă foarte bună aici.

Jurnalist: Şi dincolo de starea de urgenţă şi legislaţia care o cuprinde, vreau să ne spuneţi dacă vi s-a părut totuşi că au existat unele excese din partea oamenilor legii, sunt unele cazuri care au apărut în spaţiul public în care poliţiştii au fost mai agresivi şi, de asemenea, această dorinţă a unor poliţişti de a da multe amenzi populaţiei care nu respectă regulile.

Preşedintele Klaus Iohannis: Şi forţele de ordine au fost prezente şi au acţionat foarte eficient. Este adevărat, şi noi cunoaştem cu toţii că au fost şi unele exagerări, persoanele respective sunt trase la răspundere, sunt sancţionate, sunt eliberate din poziţii de conducere, dar sunt foarte puţine astfel de cazuri. Gândiţi-vă că au fost zeci şi zeci de mii de poliţişti şi jandarmi, însoţiţi de forţe ale armatei, care au venit să-i sprijine şi care şi-au făcut treaba foarte, foarte bine. Deci trebuie să recunoaştem şi aceste lucruri şi poate un pic să fim chiar mândri de ei, că am reuşit să ţinem o astfel de epidemie şi astfel de măsuri coercitive ieşite din comun sub control. Nu a mai existat nicio situaţie în România postdecembristă, deci după Revoluţie, când oamenii au trebuit să suporte atâtea măsuri coercitive şi iată că au făcut-o, sigur, marea majoritate au făcut-o fiindcă au crezut că este bine şi au respectat aceste norme. Dar şi cei care nu le-au respectat au fost imediat traşi la răspundere şi forţele noastre de ordine publică, asta trebuie să o spun foarte clar, şi-au făcut treaba foarte bine.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aş vrea să revin la o discuţie în legătură cu micii întreprinzători, care în această perioadă au fost nevoiţi să îşi închidă afacerile. Ce mesaj aveţi pentru ei? Şi, de asemenea, sunt foarte mulţi cititori care ne scriu şi ne roagă să întrebăm când se deschid, de exemplu, cabinetele stomatologice - sunt servicii medicale esenţiale, necesare - şi, de asemenea, poate chiar şi frizeriile, acolo unde se poate lucra oarecum în condiţii de protecţie. La cabinete stomatologice doctorii poartă mască, mănuşi chirurgicale, bănuiesc că se poate lucra într-un oarecare ritm.

Preşedintele Klaus Iohannis: Pentru antreprenorii care au probleme reale din cauza măsurilor care s-au luat din cauza epidemiei, evident că există o preocupare, din partea Guvernului şi din partea mea, pentru a veni în sprijinul lor. Vor fi măsuri pe parcursul următoarelor luni care vine în sprijinul lor. Primele măsuri deja s-au luat, şi pentru mediul de afaceri, şi pentru oamenii care sunt, de exemplu, în şomaj tehnic, pentru persoanele care trebuie să stea acasă cu copiii care nu pot face la şcoală, şi aşa mai departe.

Deci, măsuri s-au luat şi se vor lua şi în continuare, inclusiv măsuri care vor fi finanţate din bani europeni, deci vom avea măsuri finanţate de noi, vom avea măsuri finanţate din bani europeni.

Dar nu toate măsurile sunt pe masă astăzi, fiindcă trebuie să fim realişti. Suntem în mijlocul crizei. Trebuie să avem răbdare, în unele zone să se aşeze praful, să tragem linie, să vedem ce s-a întâmplat şi cum putem să venim cu măsuri care, în fond, ajută economia românească.

Vor fi sectoare unde este nevoie de anumite măsuri, vor fi alte sectoare unde este nevoie de alte măsuri. Eu ştiu că se lucrează intens în Guvern la aceste măsuri, la pregătirea lor, şi la Ministerul de Finanţe, şi la Ministerul Economiei, şi sunt ferm convins că aceste măsuri vor avea rezultate foarte bune.

Una din măsurile multe aşteptate, IMM Invest, deja a fost pornită, cu o mică întârziere, trebuie să recunoaştem, dar ea a fost pornită şi vom avea încă alte şi alte măsuri.

Iar în ce priveşte când se deschide una şi când se deschide alta, în cursul săptămânii viitoare, când vom lua decizia cum continuăm după 15 mai, vom lua şi decizii care privesc primele sectoare unde vom avea o redeschidere. Este prematur să vă spun astăzi, dar unele se vor redeschide - şi, evident, asta ţine de nevoia socială, dar şi de riscul epidemiologic - şi, după o analiză foarte serioasă, vom face comunicarea la momentul potrivit. Însă pot să vă spun că deja, în momentul acesta, când vorbim, pentru majoritatea zonelor se lucrează sau sunt gata elaborate deja protocoalele care prevăd dacă trebuie o mască specială, dacă trebuie un paravan, dacă trebuie dezinfectat, dacă trebuie termometru la intrare, dacă e voie - şi probabil nu va fi voie - să se stea în sala de aşteptare şi multe alte lucruri. Vrem să punem la punct toate detaliile, ca atunci, când redeschidem ceva, să nu apară neclarităţi şi, din acest motiv, prefer să nu vă dau anumite detalii acuma, le vom comunica săptămâna viitoare, când avem toate datele epidemiologice.

Jurnalist: O a doua întrebare: în Parlament, la vot final se află legea vaccinării. Nu a fost dat până acum votul, deşi de comisie legea a trecut undeva la începutul lunii martie. Ştim că există presiuni făcute pe parlamentari, din partea celor care se opun acestei legi, parlamentarii respectivi au făcut şi public presiunilor respective, şi în contextul acestei pandemii, în care, cel mai probabil, va fi nevoie de un vaccin pentru a ne feri de coronavirus, care este mesajul dumneavoastră pentru parlamentari?

Preşedintele Klaus Iohannis: Acum, referitor la iniţiative legislative, ştiţi că nu le comentez, până nu ajung la promulgare. Sunt tot timpul schimbări în abordare. Pentru parlamentari, mesajul meu ar fi foarte simplu: fiţi responsabili, fiţi rezonabili, fiţi parte din echipa care rezolvă problemele României, care rezolvă problemele românilor! Este o perioadă foarte grea şi ar fi nevoie ca toată zona politică să se concentreze pe rezolvarea crizei.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, în decursul acestor ultimi 10-20 de ani a mai fost o situaţie de urgenţă, în care domnul Emil Constantinescu a cerut, şi s-a întâlnit, şi a avut discuţii cu liderii opoziţiei de atunci – atunci liderul opoziţiei era Ion Iliescu. În acest moment, dumneavoastră aţi avut şi, dacă aţi avut, ce aţi discutat sau, dacă nu aţi avut, de ce nu aţi avut niciun dialog cu liderul opoziţiei sau al doilea om în stat?

Preşedintele Klaus Iohannis: Acum, dacă ar fi fost întâlniri publice le-aţi fi găsit în agenda mea, dar pot să vă spun că eu sunt în legătură cu toţi liderii politici din România. Nu există nimeni cu care să nu fiu în legătură. Că nu vorbim în fiecare zi, este iarăşi adevărat, dar acest mit al lipsei de dialog este un mit.

Jurnalist: Ce mesaj aţi transmite dumneavoastră, să zicem, românilor, dar mai ales celor din Suceava, în condiţiile în care acum 6 luni transmiteaţi un mesaj, în vizita dumneavoastră la Spitalul Judeţean, prin care apreciaţi activitatea managementului spitalului şi activitatea administraţiei locale, iar drama a făcut ca, după 6 luni, din cauza acelui manager sau acelui management al spitalului, au murit oameni? Ce mesaj le transmiteţi?

Preşedintele Klaus Iohannis: Mesajul pe care l-am mai transmis şi pe care, sigur, pot să îl repet. Am fost în Suceava nu doar o dată, am fost de mai multe ori. Este un oraş în plină dezvoltare, cu oameni harnici, care vor să ducă o viaţă bună. Faptul că s-a ajuns cu acest oraş în carantină are foarte multe cauze, cu siguranţă şi un management, probabil, defectuos al acestei epidemii. Nu trebuie să mergem înapoi cu ani de zile, să vedem poate au fost, poate nu au fost probleme, dar această epidemie nu a fost bine manageriată. Au avut, în Suceava, foarte mulţi români veniţi din afară, în această perioadă, chestiune care iarăşi a contribuit la un număr mare de îmbolnăviri. Sucevenilor le spun lucruri simple: respectaţi indicaţiile autorităţilor, ca să scăpaţi cât mai repede de această epidemie!

Jurnalist: Pentru că au apărut destul de multe nelămuriri cu privire la acest subiect, ne puteţi spune concret momentul în care aţi avut primele semne că s-ar putea ajunge la o epidemie şi dacă, de la acel moment, până la momentul în care s-au făcut achiziţiile, ar fi fost suficient timp? Pentru că achiziţiile au fost destul de greoaie.

Preşedintele Klaus Iohannis: Informaţiile au fost puţine la început şi nu foarte lămuritoare. Trebuie să recunoaştem că şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stat destul de mult până când a decis că nu este doar o epidemie în Wuhan şi provincia în care se află acest oraş, ci că evoluează spre pandemie.

Noi am reacţionat imediat şi vă amintesc că noi am reacţionat la începutul lui februarie când, în Europa, lumea nu a crezut că se întâmplă ceva. Noi am reacţionat, Guvernul a început să facă primele proceduri. A emis ordonanţă de urgenţă specială pentru a putea face achiziţii pe materiale, pe medicamente care ar fi trebuit să existe în stoc, dar din grija PSD-ului nu a existat nimic. Totul a fost gol, zero. Sunt acei oameni care astăzi vorbesc de pesedişti, care astăzi, în Parlament, se dau mari iubitori de români.

Le ştiu pe toate, ne dau lecţii tuturor, dar uită că ei au golit vistieria ţării. N-au făcut investiţii, chit că le-am atras atenţia, la intervale regulate, în toţi anii în care au guvernat. Şi au guvernat prost, trebuie să repet aceste lucruri.

Sunt aceiaşi oameni din PSD care au avut grijă ca stocurile pe rezervele strategice să fie zero - deci zero! Legislaţia nu a fost actualizată, chit că au avut mare grijă să-şi actualizeze legislaţia pe insula respectivă, pe alte chestiuni care au fost de maxim interes pentru dumnealor şi, în acest fel, un guvern minoritar a fost în situaţia să recupereze într-un timp imposibil de scurt tot ce nu s-a realizat înainte şi, surpriză, au cam reuşit.

Jurnalist: Referitor la plata salariilor, puteţi garanta că nu vor exista probleme cu aceste plăţi ale salariilor având în vedere că, aşa cum spunea şi Ministrul Finanţelor, această plată a salariilor şi nu numai depinde foarte mult de execuţia bugetară şi execuţia bugetară ar avea de suferit?

Preşedintele Klaus Iohannis: Eu pot să vă spun că, la rândul meu, am pus această întrebare ministrului Finanţelor şi mi-a garantat că nu vor exista astfel de probleme şi că este complicat, este greu de acoperit deficitul bugetar, dar Ministerul are soluţii, le pune în practică şi oamenii îşi vor primi banii. Acesta este răspunsul pe care l-am primit eu când am întrebat.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, vreau să vă întreb când credeţi dumneavoastră că va fi reluată activitatea în turismul din România, în contextul în care astăzi spuneaţi că se vor relaxa restricţiile de la 15 mai, însă oamenii nu vor putea pleca din localitate dacă nu au un motiv serios. Pe de altă parte, Premierul Ludovic Orban a spus, săptămâna trecută, că se vor redeschide hotelurile din 16 mai.

Preşedintele Klaus Iohannis: Da. Toate aceste detalii vor fi lămurite în cursul săptămânii viitoare, dar nu putem să tratăm zona de servicii turistice, restaurante şi aşa mai departe, toate la pachet. Este, de exemplu, mai uşor să deschidem hotelurile, dar fără restaurante, fiindcă în camera de hotel este uşor să se cazeze o persoană, sau o familie, şi atunci nu există nicio problemă de distanţare. Pe hol o să poarte toată lumea măşti, dar nu va fi posibil, de exemplu, să funcţioneze, chiar de la început, restaurantul hotelului, fiindcă acolo problema de distanţare este un pic mai complicată. Şi, în acest fel, vom găsi soluţii graduale pentru a redeschide cât se poate de repede, dar în condiţii de epidemie şi de siguranţă, serviciile care se pot redeschide. Eu pot să înţeleg foarte bine, şi îmi pare rău pentru antreprenorii care au probleme grave în acest sector, dar trebuie să recunoaştem: prioritară este sănătatea oamenilor şi trebuie să ţinem cont tot timpul de această prioritate. În contrapartidă, se lucrează la pachete de sprijin pentru antreprenorii care, sigur, vor avea nevoie de sprijin din partea Guvernului.

Jurnalist: Când credeţi că se vor reîntoarce românii la locurile de muncă şi ce măsuri au fost luate pentru a se putea evita aglomeraţia, de exemplu, din mijloacele de transport în comun?

Preşedintele Klaus Iohannis: La aceste normative şi proceduri se lucrează şi trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt. Foarte multe sectoare nu s-au închis şi oamenii au fost la lucru, merg în continuare la lucru, dar sunt foarte mulţi care lucrează de acasă. Telemunca a devenit, iată, o realitate cotidiană, şi sunt sectoare unde încă o bună vreme lumea nu se va întoarce, de exemplu în şcoli. Oamenii nu se vor întoarce în şcoli, deci întregul trafic aferent şcolilor nu va exista până în toamnă, dar este foarte clar că şi pentru mijloacele de transport în comun trebuie elaborate reguli foarte clare pentru a evita aglomeraţiile şi la urcare, de exemplu, în metrou, şi la aşteptare, şi aşa mai departe. Toate aceste lucruri sunt în curs de clarificare şi în zilele şi săptămânile următoare, întotdeauna cu timp suficient înainte de a pune în practică măsura, vom face cunoscute aceste lucruri.

Jurnalist: În condiţiile în care canalele de comunicare tradiţionale sunt sufocate de adevăruri distorsionate, în special în zonele de comentarii, există un plan B pentru muncitorii români care lucrează acum în străinătate, în cazul în care va exploda numărul de cazuri de COVID-19 şi, eventual, sistarea plecărilor în Germania sau Austria?

Preşedintele Klaus Iohannis: Toţi oamenii care pleacă la lucru, sezonierii, au contract unde este prevăzută şi partea de sănătate. Angajatorul este responsabil pentru aceste măsuri, şi, din informaţiile pe care le deţinem, atunci când au fost probleme, oamenii au fost trataţi. Dar, avem iarăşi experienţa de la începutul crizei când, din păcate, şi nu vreau să dau exemple de ţări, chit că ar merita unii, unii au fost, pur şi simplu, lăsaţi pe drumuri. Şi atunci am organizat noi, mai exact Ministerul Afacerilor Externe a organizat transporturi speciale pentru acei români, ca să îi aducă acasă. Acum, cred că am învăţat cu toţii multe lucruri din această criză şi consider că astfel de situaţii nu se vor repeta, dar pot să vă spun că a fost, pentru noi şi pentru cei vizaţi la momentul respectiv, o mare dezamăgire că o ţară care i-a chemat, i-a folosit, au muncit acolo, i-a scos, pur şi simplu, pe stradă, să se descurce singuri. Acum avem un control mai bun asupra lucrurilor. Inclusiv Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, împreună cu reprezentanţele noastre diplomatice, se preocupă pentru a verifica contractele şi respectarea contractelor care au fost încheiate de românii care se duc la muncă.

Jurnalist: Ce se întâmplă, după 15 mai, cu persoanele care nu îşi pot permite purtarea măştilor care vor fi obligatorii?

Preşedintele Klaus Iohannis: Există un sprijin pentru persoanele defavorizate, în cam toate sectoarele din viaţa publică, şi Guvernul deja lucrează la astfel de măsuri. Persoanele care nu-şi permit, pur şi simplu, să îşi procure măşti le vor primi gratuit din partea statului.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, în ţările unde se iau deja măsuri de relaxare, ele sunt dublate, însoţite în general, de creşterea capacităţii de testare. Germania a ajuns la aproape 100.000 de teste pe zi. România, pe de altă parte, este undeva în partea de jos a clasamentului european, cu sub 10.000 de teste pe zi. Consideraţi că acest nivel este sigur pentru introducerea măsurilor de relaxare, sau, dimpotrivă, ar trebui să facem şi noi ceva să îl creştem şi cum?

Preşedintele Klaus Iohannis: Numărul de teste a fost pentru mine, din capul locului, o preocupare importantă şi am transmis-o tuturor colaboratorilor şi membrilor Guvernului cu care am discutat aceste chestiuni. Şi adevărul este că s-a crescut foarte, foarte mult. Dacă la începutul epidemiei, capacitatea de testare a fost, chiar la început de tot, de câteva zeci de testări pe zi, s-a ajuns la câteva sute şi acuma suntem aproape de 10.000. Aproape de 10.000 într-o lună şi jumătate. Foarte multe aparate au existat, dar nu a existat personalul calificat să le opereze. Au existat laboratoare cu această dotare care nu au fost acreditate şi aşa mai departe. Ministerul Sănătăţii, în special Ministrul Tătaru, s-a mişcat foarte bine aici şi a luat toate măsurile ca să creştem şi am crescut foarte mult capacitatea de testare. Este nevoie de o creştere în continuare, dar la întrebarea mea, pe care am pus-o experţilor, am primit răspuns că nu suntem chiar în coada Europei, suntem la un nivel acceptabil pentru populaţia României. Nu putem să comparăm 100.000 în Germania cu ce avem în România, fiindcă populaţia Germaniei este mult, mult mai mare decât populaţia României. Deci per milion de locuitori, să zicem, avem un număr rezonabil de testări.

Pe de altă parte, observ că sunt foarte mulţi participanţi la discuţia publică, ca să zic aşa, care solicită testări în masă, însă, în acelaşi timp, avem comunicări de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii care au fost repetate în mai multe rânduri, că nu prea face sens, sau nu prea are rost, ca să mă exprim mai corect pe româneşte, deci nu prea are rost să facem testări în masă.

Testările trebuie făcute la persoanele care prezintă un risc sau care sunt suspecte de infecţie, deci testarea se face la persoana suspectă de infecţie, nu la tot poporul. Totuşi, eu am solicitat - şi sunt convins că lucrurile vor merge în direcţia aceasta - să avem un număr mai mare de testări pe zi, inclusiv în perioada când, sperăm noi, epidemia va bate în retragere. Cu cât mai multe testări sunt posibile, cu atât mai siguri putem să fim că toate persoanele suspecte de infecţie vor putea fi testate şi încă foarte repede.

Pe de altă parte, avem la momentul acesta două feluri de teste care se pot face. Există un test rapid, care însă nu este foarte sigur, şi avem testul molecular, cum se spune, testul profund, care însă nu se face pe loc, este nevoie de cel puţin o zi sau două până se obţine rezultatul. Noi sperăm cu toţii ca industria de resort să dezvolte kituri de testare care permit o testare sigură şi rapidă sau chiar, cum ar fi optimal, autotestare, deci să ne putem testa singuri dacă suntem infectaţi sau nu. Una peste alta, numărul de testări pe zi sau capacitatea de testare în România va creşte în continuare.

Jurnalist: De la declararea stării de urgenţă au existat câteva situaţii în care a părut că dumneavoastră şi Guvernul nu sunteţi chiar pe aceeaşi lungime de undă. Mă refer, în primul rând, la acordul dintre Ministerul de Interne şi Biserica Ortodoxă de Paşti, dar dumneavoastră, în plus, lăudaţi implicarea ONG-urilor, doamna ministru al Muncii spunea că e mai degrabă firavă. Par să existe diferenţe şi în legătură cu şomajul tehnic pentru bugetari. Puteţi să ne explicaţi de ce au apărut aceste diferenţe de opinie şi dacă de la începutul acestei crize relaţia dumneavoastră cu Guvernul şi, în primul rând, cu Premierul Orban este mai solidă decât la început?

Preşedintele Klaus Iohannis: Relaţia mea cu Premierul Orban şi cu Guvernul este una excelentă. Dacă n-ar fi aşa, atunci nu am fi avut aceste rezultate, să ştiţi. Şi aici pot să vă explic şi de ce m-am implicat eu, într-un fel poate surprinzător pentru unii. Din Constituţie avem două părţi ale Executivului român: Preşedintele şi Guvernul. Sunt două părţi ale unui Executiv, iar în situaţii de criză este inacceptabil să existe două abordări. Poate să existe doar una, dacă vrem să fim eficienţi. Şi noi vrem să fim şi am fost. Deci colaborarea este foarte bună, nu doar declarativ, cred că se vede în măsurile şi în abordările pe care le-am avut de la începutul crizei şi până acum.

Pe de altă parte, trebuie să fim foarte realişti: este o criză profundă, foarte complicată, foarte, foarte multe faţete, şi fiecare ministru are o încărcare enormă. Deci nu reuşim, fizic nu reuşim să vorbim cu toţii tot timpul în momentul în care apare o problemă. Dar vă asigur că, de fiecare dată când a apărut o problemă care a trebuit clarificată, am clarificat-o foarte repede.

Deci, repet, nu există nicio divergenţă, nicio falie şi nici nu am de gând să las să apară aşa ceva, fiindcă, aşa cum am lucrat acum, s-a văzut că autorităţile din România, cu toate problemele lor, venite şi din trecut, şi din lipsa de resurse, s-au mişcat bine.

Şi, dacă îmi permiteţi, este cu totul şi cu totul altceva decât pe vremea guvernelor pesediste, când eu spuneam una, ei făceau alta şi a pierdut România. Acum câştigăm cu toţii.

Jurnalist: Aţi vorbit de pensii, aţi vorbit de salarii. Vor exista bani pentru dublarea alocaţiilor?

Preşedintele Klaus Iohannis: După părerea mea, aceasta este una din măsurile care trebuie foarte bine cântărite, de Guvern şi de Ministerul Finanţelor. Alocaţiile au fost dublate deja, au trecut abia câteva luni de zile de când au fost deja dublate, şi recunosc şi mie mi-ar plăcea ca românii să primească mai mulţi bani. Dar banii trebuie să vină de undeva, trebuie să existe undeva, şi acest echilibru trebuie realizat de Guvern şi de Ministerul Finanţelor. Cu siguranţă, la mijlocul anului se va analiza şi această chestiune şi vom primi de la Guvern un răspuns.

Jurnalist: Aţi vorbit de termometre pentru companii. De când va fi această măsură obligatorie şi de unde ar trebui să îşi procure companiile aceste termometre?

Preşedintele Klaus Iohannis: Aceste termometre sunt uşor de procurat. Majoritatea - şi aici vom elabora un normativ ca să spunem firmelor începând de la ce număr de angajaţi în sus trebuie să folosească termometrul la intrarea în tură sau la intrarea în birou - ele pot fi procurate şi se operează foarte uşor, însă acolo unde fluxul este foarte mare, de exemplu, la fabricile mari sau la o instanţă mare, unde circulă multă lume, nu mai este fezabil acel termometru de mână, şi există aşa-numite termoscanner, un fel de poartă, ca şi la intrare într-o zonă sigură, unde persoana trece şi automat se măsoară temperatura, şi dacă are temperatura ridicată, apare o alarmă şi acea persoană va fi preluată şi trimisă spre control. Aceste măsuri vor deveni obligatorii cam imediat după 15 mai.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, suspendarea procedurilor normale de achiziţii a generat în spaţiul public temeri că, la umbra pandemiei, s-ar putea da nişte tunuri financiare. De altfel, România a apărut în Washington Post, alături de Columbia, Bangladesh, după acea achiziţie a ONAC, măşti de 12,6 milioane de dolari de la firma unei doamne bucătăreasă la un han. Aş vrea să vă întreb dacă aţi discutat cu domnul Premier modalităţi în care nevoia de rapiditate în achiziţii, care este absolut firească poate fi armonizată cu nevoia de transparenţă şi de legalitate?

Preşedintele Klaus Iohannis: Da, am discutat din capul locului aceste chestiuni şi acolo unde s-au făcut achiziţii directe, am solicitat atenţie maximă. Nu peste tot a fost posibil să se achiziţioneze ceva echipamente la preţul de dinainte de criză. Este natural, dacă cererea a crescut foarte mult, o anumită creştere a preţului este rezonabilă. Dar acolo unde au apărut semne de întrebare, am solicitat clarificări, până la ultima centimă, şi aşa se va întâmpla.

Jurnalist: Aş mai vrea să vă întreb: recent, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti avertiza că Partidul Comunist Chinez s-ar folosi de moartea a mii de europeni, pentru a înmâna măşti marca Huawei deghizate în donaţii umanitare, ceea ce este „inadmisibil” şi avertizau autorităţile române că aceasta este o companie căreia nu i se poate încredinţa securitatea naţională şi care pune în pericol libertatea. Vom avea în curând şi noi licitaţia 5G. CEO-ul Huawei îşi exprima speranţa că accesul Huawei nu va fi restricţionat la licitaţie. Cum vedeţi participarea Huawei la licitaţie, în condiţiile actuale?

Preşedintele Klaus Iohannis: În CSAT se va lua o decizie pe această temă, dar pot să vă spun că, pentru noi, securitatea naţională şi securitatea naţională asigurată împreună cu partenerul Statele Unite ale Americii şi NATO vor fi un criteriu prevalent. Noi nu dorim să ajungem cu sisteme critice operate de firme care nu sunt de încredere.

Jurnalist: Vreau să revenim la începutul conferinţei de presă, la acest grafic pe care l-aţi prezentat. Din punctul meu de vedere, foarte interesant, dar incomplet, pentru că, pentru a fi cu adevărat relevant, ar fi trebuit să puneţi pe coloana din dreapta şi numărul de testări la milionul de locuitori, nu la populaţia în general. Vă ajutăm să facem lucrul acesta, împreună cu colegii mei: Spania a realizat, potrivit datelor la acest moment, la milionul de locuitori, nu la populaţia generală, 28.778. Italia a realizat 29.600 de testări la milionul de locuitori. Germania realizat 24.738 de teste la milionul de locuitori, nu la populaţia generală. Marea Britanie a realizat 24.738 de teste la milionul de locuitori. Şi acum România: 7.813 teste la milionul de locuitori. Aţi spus că este o cifră rezonabilă. Având în vedere aceste cifre prezentate, şi sursa este Worldometer, o sursă cvasioficială, cu informaţii corecte. Mai susţineţi că este o cifră rezonabilă?

Preşedintele Klaus Iohannis: În general, când vorbim despre date ştiinţifice şi despre grafice, este bine să nu amestecăm foarte tare lucrurile. Ceea ce am prezentat eu este ceva, ceea ce aţi prezentat dumneavoastră este altceva. La fel de valoros, dar, pentru a nu veni - puteam să am 10 grafice - pentru a nu complica percepţia publică, am venit cu graficul care arată, până la urmă, rezultatul tuturor acţiunilor. Dar am spus înainte, la o întrebare anterioară, că, după părerea mea, trebuie să avem mai multe testări. Ceea ce am avut până acuma ne-a permis să ţinem epidemia sub control, dar eu vreau mai mult şi este clar că va trebui să intrăm inclusiv într-o zonă de testări post infectare, să vedem, printr-o testare destul de complexă, câţi români sunt afectaţi de această boală. Deci, ideea de a avea şi alte date pe grafic este foarte bună şi cu siguranţă la următoarea întâlnire o să vin cu mai multe detalii tehnice, ca să putem intra cu discuţia în profunzime.

Jurnalist: Discuţia, dacă îmi permiteţi, domnule Preşedinte, a doua întrebare, discuţia extrem de importantă, pentru că baza pe care veţi lua decizia ridicării sau nu a restricţiilor pe data de 15 mai cred că ar trebui să aibă în vedere ambele cifre, nu doar faptul că stăm bine nu înseamnă că într-adevăr stăm bine, deoarece România testează puţin, deci ştie foarte puţin sau mai bine zis nu ştie mare lucru, nu ştie foarte precis cum stăm. Are o idee, dar nu foarte precis. Deci întrebarea concretă numărul 2 ar fi: la ce capacitate de testare credeţi că ar trebui să ajungă România, care în prezent poate realiza maximum 10.000 de teste pe zi, adică mai puţin de 250 de teste pe judeţ - atenţie 250 de teste pe judeţ, nu mare lucru - pentru ca ridicarea restricţiilor de izolare şi de circulaţie să se realizeze în stare de siguranţă?

Preşedintele Klaus Iohannis: Cu cât mai multe testări, cu atât mai bine, şi acolo vom ajunge.

Jurnalist: Încă de la început, când aţi făcut expozeul, aţi dat vina aproape în integralitate pe guvernarea anterioară şi pe opoziţie. Aţi discutat însă cu ei şi le-aţi cerut ajutorul când a fost pentru vot în Parlament.

De asemenea, eraţi foarte optimist cu ceea ce se întâmplă la Guvern, părea totul, pare totul foarte roz. În timpul ăsta, vedem foarte multe amenzi şi se raportează milioane şi milioane de lei care ar trebui să fie încasaţi la buget. Chiar aşa bine să stea lucrurile? Din moment ce presa străină, cel puţin, şi presa românească arată că au fost probleme la achiziţii, chiar dacă avem legislaţia asta specială. Cel puţin Washington Post spunea că în România a crescut corupţia. Ucide corupţia în perioada asta? Pentru că dosare n-am văzut în zona aceasta, deşi în unele părţi ale achiziţiilor au fost chestiuni strigătoare la cer. În schimb, amenzile au crescut şi oamenii au fost sancţionaţi, conform planului, să spunem aşa, pentru că au fost declaraţii în sensul ăsta.

Preşedintele Klaus Iohannis: Oamenii au fost sancţionaţi pentru încălcarea regulilor impuse, iar acolo unde achiziţiile au ridicat semne de întrebare, se vor face toate verificările. Am spus-o asta şi o reiau: nimeni nu va putea să scape nepedepsit, care a încercat să se îmbogăţească prin corupţie pe seama epidemiei.

Deci reţineţi, vă rog: în această lună şi jumătate au existat, posibil, exagerări şi speculaţii. Ele vor fi găsite, vor fi depistate şi cei vinovaţi vor plăti. Însă aceste lucruri nu pot fi făcute de Parchete de pe o zi pe alta. Dar, aviz celor amatori, lucrurile se mişcă.

Jurnalist: Au fost sesizări către Parchet? Aveţi cunoştinţă?

Preşedintele Klaus Iohannis: Cu siguranţă, Parchetele vor veni la final cu toate datele relevante. Dar să nu-şi imagineze cineva că România este ţara nimănui. Nu este aşa. În România avem domnia legii şi acest lucru este foarte clar. Iar la întrebarea dacă a crescut corupţia sau nu, vom avea răspuns în momentul în care marile Parchete vor prezenta bilanţul acestei perioade.

Jurnalist: Şi pentru că sunt ultimul şi au fost puse cam toate întrebările, şi e cam criză, şi se vorbea foarte mult de frizeri, unde v-aţi tuns? Că eu am încercat acasă. Nu prea mi-a ieşit. Dumneavoastră unde v-aţi tuns?

Preşedintele Klaus Iohannis: Tot aşa, acasă. Mai încercaţi.

Vă mulţumesc tuturor!