Investigaţie RISE Project. Magnatul elveţian care a ascuns aurul din Hunedoara în Insulele Virgine

Zăcământul de la Rovina - al doilea zăcământ aurifer din România - a intrat în malaxorul global al unui controversat miliardar elveţian, Jean Claude Gandur. Afacerea se derulează printr-o firmă offshore din Caraibe, dar Panama Papers risipeşte misterul din jurul acesteia, scriu jurnaliştii de la RISE Project.

Firma offshore a obţinut anul trecut licenţa de exploatare minieră la Rovina, judeţul Hunedoara, magnatul Jean Claude Gandur fiind cel care a înfiinţat-o prin avocaţii panamezi de la Mossack Fonseca. Elveţianul s-a îmbogăţit tranzacţionând resurse naturale prin cele mai vulnerabile zone ale planetei, în ţări precum Nigeria, Congo, Gabon, Costa de Fildeş sau Irak, afectate grav de războaie şi corupţie.

Zăcământul de la Rovina, Hunedoara, se desfăşoară pe o suprafaţă 94 de kilometri pătraţi şi se află la o distanţă de aproximativ 50 km de Roşia Montană. Geologii estimează că în cele trei perimetre care alcătuiesc exploatarea s-ar găsi o rezervă de aproximativ 180 de tone de aur şi 400 de mii de tone de cupru.

Ceea ce înseamnă că, în ansamblu, zăcământul Rovina este mai important economic decât cel din vecinătate, explică Ştefan Marincea, fostul şef al Institutului Geologic Român. Diferenţa dintre cele două proiecte miniere este absolut naturală, ţine de compoziţia chimică a resursei.

La Rovina se găseşte un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, adică mai uşor de exploatat prin metoda flotaţiei – o tehnologie care nu presupune cianurare. Proiectul va decapita totuşi trei munţi în Hunedoara şi va genera un iaz de decantare. La Roşia Montană, în schimb, există minereu de aur-argint, metale mai greu de separat.

Pentru a citi continuarea articolului intraţi aici.